poli-inventator de Dragomireşti

Ce credeţi că pot avea în comun un ceas pentru nevăzători, un submarin pe bază de electroliză, un dispozitiv incendiar programabil şi nedetectabil, tratamentul anti – SIDA, amortizorul de zgomot şi un aparat de ionizare a sângelui? Cel puţin un element: au un inventator comun.

Realizările inventatorilor maramureşeni sunt prea numeroase pentru a fi cuprinse în cadrul unui articol de ziar. Nici măcar un serial al invenţiilor autohtone nu ar reuşi să arate munca uriaşă depusă în spatele unor brevete de invenţii. De multe ori, genialele idei ale unora au rămas fără o recunoaştere oficială deşi s-au făcut nenumărate demersuri pentru intrarea acestora în lumea bună a inventicii. Unul dintre cei mai interesanţi inventatori maramureşeni, cu fel de fel de idei deosebite, este Victor Bogdan, din Dragomireşti. Încă din tinereţe, el a fost atras spre activitatea creatoare. Lucrând la diverse întreprinderi de stat (Întreprinderea de Reparaţii Auto, Drumuri şi Poduri, Întreprinderea Judeţeană de Transport Local etc), s-a confruntat cu situaţii în care s-a simţit nevoia creşterii randamentului producţiei sau uşurării muncii. Astfel, el a încercat găsirea unor soluţii. De aici şi până la a deveni inventator, a fost un singur pas. Însă, în timpul regimului comunist, realizările sale au fost preluate de întreprinderile pentru care a lucrat, fără a-l răsplăti în vreun fel. De multe ori, Bogdan a intrat în conflict cu conducerea unităţilor, din acest motiv. "Prima invenţie a fost un amortizor de zgomot, pentru motoarele de orice fel. L-am proiectat pentru un motor 'Steagul', pe când eram la IRA. Directorul, printr-un coleg, a dat invenţia peste hotare şi a fost aplicată la tancurile 'Uzi'. Când mi-am cerut 'dreptul', m-am ales cu o sancţiune. De fapt, aşa s-a întâmplat cam peste tot pe unde am muncit. Deşi am venit cu multe îmbunătăţiri în diferite domenii, am avut parte numai de probleme", ne povesteşte Victor Bogdan.

Una dintre calităţile lui Bogdan a fost aceea că a încercat găsirea de soluţii inovatoare în domenii foarte diferite. Vom lua câteva dintre invenţiile sale. În anii '60, i-a venit ideea inventării unui submarin alimentat prin energia produsă de hidroliza apei. O metodă neconvenţională de propulsare a submarinului. Fiind vorba de un domeniu ce aparţinea armatei, realizarea lui Bogdan nu a fost privită cu ochi buni. "Am ajuns cu invenţia mea la Ministerul de Interne. M-au întrebat cum mi-am permis eu să mă bag în chestiuni militare. Era s-o bag pe mânecă", îşi aminteşte Bogdan. De parcă n-ar fi fost de ajuns episodul "submarinul", el a mai avut o invenţie legată de armată: blindajul stratificat. Acesta era format din mai multe straturi metalice, între care s-a inserat un material poros, neinflamabil. Realizarea sa a fost testată în cadrul Ministerului de Interne şi a rezistat în faţa încercărilor de perforare cu diferite tipuri de armament. Evident, nici această invenţie nu a fost acceptată oficial, din cauza vremurilor în care a fost realizată. Partea bună este că inventatorul a reuşit să o vândă în străinătate. Rămânând în sfera invenţiilor ce ţin de domeniul militar, mai putem aminti câteva: dispozitiv de protecţie antiglonţ şi tăiere a anvelopelor, dispozitiv anti-rachetă sau dispozitiv incendiar nedetectabil, care poate fi programat să explodeze chiar şi peste câţiva ani.

Prima invenţie brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a fost un ceas de mână pentru nevăzători. Un mecanism ingenios şi util celor care au probleme de vedere. Ideea unui asemenea dispozitiv i-a venit... în Bucureşti. "Eram în Gara de Nord. Un nevăzător aştepta trenul şi dorea să găsească pe cineva să îi spună cât este ora. M-am gândit ce aş putea face pentru oameni de genul acesta. Din păcate, invenţia nu a fost pusă în practică. La noi a fost şi este această teamă de nou. M-am lovit de mentalitatea aceasta", ne spune Bogdan. Cele mai importante realizări ale sale sunt, probabil, cele din domeniul medical. În primul rând, el a propus un tratament anti – SIDA. O metodă bazată pe o bacterie ce se găseşte în natură. Foarte interesant este faptul că soluţia sa nu a fost respinsă de OSIM, dar nici brevetată. Însă, el a fost trimis să se adreseze către Ministerul Sănătăţii, unde i s-a pus în vedere că ar face mai bine să stea în banca sa. Invenţia, oricât de valabilă ar fi, tot nu s-ar putea aplica vreodată, pentru că nimeni nu are intenţia să stârpească acest flagel. Politica la nivel mondial este cu totul alta decât aceea oficială. No comment. Tot pe linie medicală, Bogdan a reuşit realizarea unui aparat de oxigenare şi ionizare a sângelui, cu ajutorul unui generator pe bază de curent. Acesta produce un număr mare de ioni negativi în aerul degajat, ajutând la ionizarea sângelui din organism. El spune că ideea i-a venit auzind că în anumite ţări, cum ar fi Israel, în perioada în care bate un anumit tip de vânt, instituţiile publice sunt închise, din cauza tulburărilor de sănătate cauzate de vântul respectiv. Bogdan a remarcat că asta se datorează ionilor negativi aflaţi în număr prea mic în aer. Deocamdată, şi această invenţie se află tot pe masa de lucru a OSIM.

"Băieţii deştepţi"

Câteva din minţile geniale ale românilor, care au făcut senzaţie la vremea lor. În 1919, Ştefan Procopiu a calculat valoarea magnetonului teoretic, unitatea elementară de energie magnetică. Tot el, în 1921, a descoperit fenomenul de depolarizare a luminii. Acesta s-a numit fenomenul Procopiu, iar, mai târziu, efectul Procopiu. El a fost propus spre a primi premiul Nobel pentru fizică, după dovedirea teoretică a existenţei magnetonului. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi inventatori români, Procopiu nu a primit distincţia, premiul fiindu-i atribuit danezului Niels Bohr, cu toate că Procopiu a fost cel ce a anunţat primul descoperirea. În 1925, Traian Vuia a inventat generatorul de abur cu ardere în camera închisă. Iar cinci ani mai târziu, Elie Carafoli a construit avionul cu aripă joasă. În 1962, Ion Agârbiceanu a realizat primul laser cu gaz (heliu – neon), cu radiaţie infraroşie. Tot în linia descoperirilor deosebite îl putem include şi pe Dumitru Daponte, care a inventat o modalitate de proiectare e filmului în relief.

"La noi este vorba despre aceeaşi mentalitate în ceea ce priveşte invenţiile. Este teama de tot ceea ce este nou. De aceea multe dintre ele nu sunt puse în practică."