celebritatile si genialele lor elucubratii

Un prieten mi-a trimis cateva din perlele celebritatilor de tot soiul. Citindu-le, te tot miri unde le-a fost mintea cand le-au debitat.

"Lumea are voie sa aiba doua conturi; unul in lei, unul in lei, unul in valuta si inca unul pentru economii. Mai mult, nu." Florin Georgescu (fost ministru al finantelor) "S-au verificat toate actele pe fostii trei ani pe care am fost primar." Marian Vanghelie "A garanta proprietatea inseamna a limita dreptul omului asupra proprietatii lui." Ion Iliescu "Becali e un brand. Eu la Avicola Iasi pot sa fac pui Gigi Becali, daca vreau." Gigi Becali "Doar prin hazardul inconstient social nu se putea ajunge in sfere atat de aureolate si in plan financiar." Cornel Dinu (antrenor de fotbal) "Familia e sfanta, pe cand patria... cum sa va spun... patria e sacra." Dumitru Dragomir (presedintele Ligii Profesioniste de fotbal) "Destinul meu a fost marcat de soarta." Dan Iosif (copil al strazii, apoi revolutionar, apoi consilierul lui Iliescu, in prezent parlamentar si om bogat) "Omul este o persoana umana." Gheorghe Hagi (fotbalist) "Este vointa lui Dumnezeu ca eu sa pasc acest popor." Gigi Becali "Eu sunt pe toate listele de corupti si arestati, dar nu am nicio greata." Viorel Hrebenciuc "Sigur ca am auzit de El Niño. E numele unui cantaret de muzica latina , nu?" Loredana Groza "Exista aici, in aceasta sala, tineri care au murit in revolutia din decembrie 1989." Viorel Catarama "Omar Hayssam apartine tarii, este un bun al intregului popor." Adrian Nastase "Am invatat putin limba braziliana!" Loredana Groza "M-am certat cu Mitica Dragomir, dar fara jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat. In schimb Marian Iancu e obraznic si umbla cu tot felul de jargoane care nu e bine sa le dai la presa." Gigi Becali "Fiecare are gusturile lui in muzica... N-are cum sa asculte toata lumea numai Schopenhauer." Costi Ionita

Nebunia semafoarelor

Circulati pe alei şi stăduţe

De câteva săptămâni, şoferii băimăreni se află în faţa unei noi provocări. Cea a semafoarelor. Ultimele două au fost amplasate la intersecţiile străzilor Gh. Şincai cu Andrei Mureşanu (lângă Poliţia Municipiului Baia Mare) şi George Coşbuc cu Decebal. Motivul punerii în funcţiune a acestor semafoare este simplu – decongestionarea circulaţiei în zonele respective. Numai că, în loc să fluidizeze circulaţia rutieră, semafoarele o aglomerează şi mai tare. În cel mai bun caz, nu fac nimic altceva decât să aglomereze acelaşi număr de maşini ca şi înainte de instalarea lor.

În primele zile după instalarea ultimelor două semafoare din Baia Mare (la Meda şi la Poliţie), haosul a fost complet, şoferii nereuşind să se încadreze corect pe arterele marcate în zona de preselecţie. După câteva zile, când lucrurile trebuiau să se mai aşeze, am constatat că la fel de multe maşini aşteaptă în intersecţiile respective, ba chiar mai multe şi un timp mai îndelungat, având în vedere că autovehiculele care circulă pe drumul cu prioritate sunt nevoite a staţiona şi ele. Pănă la urmă, care o fi randamentul semafoarelor, este greu de precizat. În ambele cazuri, "cozile" s-au păstrat. În plus, au apărut şi pe drumul cu prioritate. Spre exemplu, la orice oră din zi, putem remarca faptul că pe str. Andrei Mureşanu, la intersecţia semaforizată, aşteaptă în jur de 10 – 15 maşini, rândul întinzându-se până la proxima intersecţie. Cam ca şi înainte de semaforizare. Iar pe str. Gheorghe Şincai, s-a creat un loc de aglomerare auto. Care nu exista înainte. În cazul semaforului de la Meda, situaţia este şi mai proastă. Cozile de pe str. George Coşbuc nu s-au rărit, ba chiar s-au lungit până în apropierea sediului Inspectoratului Teritorial de Muncă. Iar bd. Decebal este mult mai aglomerat decât înainte. S-au creat cozi imense de ambele părţi ale semaforului. În acest fel, fiind afectată întreaga circulaţie a bulevardului, inclusiv cea a bd. Independenţei. Maşinile care vin dinspre podul Decebal se opresc de multe ori pe pod sau chiar în mijlocul intersecţiei respective, din cauza blocajului creat la semaforul Meda. Mai nou, s-au creat două benzi pentru preluarea aglomeraţiei de maşini. Vom vedea cât de eficiente vor fi. În partea opusă, maşinile se aglomerează pe bulevard, până la intersecţia bd. Decebal cu str. Dragoş Vodă, maşinile care ies de pe straduţa respectivă având dificultăţi de a vira stânga, din cauza celor care aşeaptă la semaforul aflat la 100 de m.

Minţi geniale

Pentru cei care trec mai des prin zonele acestea, semafoarele reprezintă un adevărat calvar. Este evident faptul că aceia care vin de pe străzile fără prioritate trebuie ajutaţi într-un fel să acceadă pe arterele mari. Însă unde este eficienţa? Zeci de maşini aşteaptă pentru ca 5 – 10 maşini să treacă ceva mai lejer. Pentru că, oricum, ele tot trebuie să aştepte înainte de a trece. Pentru unele, timpul de aşteptare s-a redus. Dar nu în toate cazurile, pentru că la orele în care traficul nu este foarte mare, cei care vin de pe drumul fără prioritate au de aşteptat mai mult decât atunci când semafoarele nu au funcţionat. În câteva după amieze, în jurul orelor 15, am trecut prin intersecţia de la Meda, venind de pe Coşbuc. Semafoarele funcţionau cu lumina galbenă intermitentă, deci erau într-un "stand by", şi în intersecţie nu staţiona nicio maşină. În mod normal, dacă semaforul funcţiona, pe cel puţin una dintre artere am fi avut maşini. Am stat de vorbă cu mai mulţi şoferi, angajaţi ai magazinelor din apropierea podului Decebal. Aceştia s-au arătat nemulţumiţi de amplasarea semaforului pe bd. Decebal. "Nu ştiu ce minte genială a venit cu ideea semaforului ăstuia. Nu putem ieşi cu marfa în bulevard din cauza aglomeraţiei", a declarat unul dintre şoferi.

Bucla buclucaşă

Cele două semafoare nu sunt singurele din oraş care mai mult încurcă decât ajută. Spre exemplu, cel de la "Buclă" (intersecţia str. Victoriei – str. Iuliu Maniu). Aici, pentru 5 – 6 maşini care vin de pe str. Iuliu Maniu, zeci de maşini aşteaptă în intersecţia respecitvă. Uneori, cozile ajung până la podul din apropiere. Unde este eficienţa acestui semafor (care costă în jur de 20 de mii de euro), nu putem şti. Deşi există multe alte soluţii. Din spusele şoferilor de taxi, am dedus că mult mai eficientă ar fi desfiinaţarea semaforului şi obligarea maşinilor ce vin de pe str. Iului Maniu să vireze dreapta (accesul fiind foarte lejer, una din cele trei benzi este aproape permanent liberă), iar cei care doresc să vireze stânga, să ocolească spaţiul verde pe care este aplasată celebra "spânzurătoare". Dar, cum să desfiinţezi un semafor, dacă tot l-ai instalat? Până la urmă şi Comisia de Circulaţie trebuie să aibă o activitate. Preşedintele acesteia, directorul Vasile Barbul, ne-a declarat că semafoarele sunt foarte utile, chiar dacă se crează aglomeraţie. El a spus că în acest fel, şoferii vor fi nevoiţi să circule şi pe străduţe, nu numai pe arterele mari. O idee mai ciudată nici că am fi putut auzi. Până acum, şoferii nu au observat eficienţa folosirii drumurilor secundare, dar, brusc, vor avea o revelaţie a fluidizării circulaţiei. Ideea folosirii străduţelor ar fi o soluţie, într-adevăr, numai că cele mai multe trebuie mult îmbunătăţite până vor deveni circulabile cu adevărat. Gropile, asfaltul puternic degradat, numeroasele maşini parcate de ambele părţi ale drumurilor îi fac pe şoferi să ocolească acele zone. Eventual, crearea unor locuri de parcare sau garaje şi reabilitarea drumurilor ar fi o soluţie. Vestea bună este că până în 2009, în municipiu se va mai amplasa doar un singur semafor – intersecţia str. Vasile Lucaciu – str. Electrolizei. Evindent, tot o zonă în care câştigul va fi mult mai mic decât beneficiile.

"Românii merg după ureche"

"Datorită traficului foarte intens de pe bd. Decebal, a apărut, practic, imposibilitatea virajului la stânga, de pe st. George Coşbuc, pe acest bulevard. Cei care veneau de pe str. Coşbuc nu puteau intra pe bd. Decebal în condiţii normale. Pentru că circulaţia pe bd. Decebal este de zece ori mai mare decât pe str. Coşbuc. Şoferii mai insistenţi sau cei de pe autobuz forţau intrarea pe bulevard. Semafoarele au rolul de a reglementa circulaţia rutieră nu numai într-o intersecţie, dar chiar şi în oraş. Baia Mare este unul dintre cele mai 'motorizate' oraşe din ţară. Trebuie să ne obişnuim cu semafoarele. Românii nu sunt învăţaţi să respecte reguli şi merg după ureche. Cei care nu doresc să stea la semafor nu au decât să ocoloască acea zonă şi astfel vom decongestiona bd. Decebal, cel mai aglomerat din oraş. Băimărenii trebuie să înţeleagă că dacă nu au neapărată nevoie să circule pe bulevardul respectiv, să o facă prin altă parte. În primele zile, oamenii au fost derutaţi, dar acum este în regulă. Chiar ieri am fost acolo şi am stat vreo trei ore. Nu mai sunt probleme. Cât despre accesul pentru cei care virează la dreapta, nu se poate face o scoatere de sub semafor, numai acolo unde permite spaţiul. Dacă este semafor, nu se poate să dai liber la dreapta, chiar dacă nu vine nicio maşină. Aşa ceva nu se face în Uniunea Europeană. E specific ţărilor bananiere. Deşi am văzut în România multe semafoare de acest gen. Noi aplicăm mai multe programe de semaforizare, în funcţie de ore. Sunt semafoare inteligente, care pot fi programate", a declarat Vasile Barbul, directorul Direcţiei de Servicii Publice din cadrul Primăriei Baia Mare. Semafoarele or fi inteligente, ne întrebăm cum sunt cei care le programează...

Ciprian DRAGOŞ - Gazeta de Maramureş

Un nou episod din cilcul "Poştaşii şi micile lor afaceri înfloritoare"

Dirigintele Poştei din Moisei – "ordonator de credite"

După ce a contribuit decisiv la atribuirea unei pensii către o localnică din Moisei, deşi aceasta era decedată de patru ani, dirigintele Oficiului Poştal din localitate revine cu noi... "greşeli". El este acuzat de o familie din Moisei, că timp de 8 luni, a refuzat să îi trimită ajutorul de înmormântare, deşi banii pot fi încasaţi în câteva zile de la data decesului. Mai mult, el a încercat să argumenteze că banii au fost ridicaţi de anumiţi membri ai familiei, deşi aceştia se aflau... în străinătate. O altă familie a primit iniţial banii, însă, ulterior, suma a fost returnată.

Acum câteva numere, prima pagină a GAZETEI era ţinută de un material în care prezentam "profesionalismul" angajaţilor Casei de Pensii şi ai Oficiului Judeţean de Poştă, care a dus la o situaţie fără precedent: după patru ani de la deces, o femeie din Moisei continua să primească pensia. Lună de lună, aceasta îi era adusă de poştaş. După care, din motive evidente, ea era returnată la Casa de Pensii Sighet. Timp de patru ani, nimeni nu s-a gândit să treacă numele femeii pe lista celor care nu mai trebuie să primească pensie. În acest fel, totul s-ar fi rezolvat. Dirigintele de poştă, bănuit la un moment dat că ar fi băgat banii în buzunar, a adus documente care justifică faptul că a returnat banii către Casa de Pensii Sighet. Totuşi, el este unul dintre cei responsabili de încurcătura respectivă. De această dată, vă vom prezenta un nou caz care îl are în centru pe acelaşi diriginte al Oficiului Poştal Moisei. El este acuzat de anumiţi localnici că a încercat să obţină unele foloase băneşti, profitând de funcţia pe care o are. Însă, abuzul său a fost depistat la timp şi el a trebuit să returneze banii potenţialilor păgubiţi.

Banii la cheremul dirigintelui

Soţul Ioanei Hojda, din Moisei, a decedat în februarie, 2006. Soţia a depus o cerere pentru obţinerea ajutorului de înmormântare, după care s-a prezentat la Oficiul Poştal Moisei, pentru a ridica banii. Dirigintele Ştefan Coman a lămurit-o că ajutorul respectiv i se va acorda, însă numai după trei sau patru luni. Au trecut lunile respective şi femeia s-a prezentat din nou la Poştă. Dirigintele a încercat să o convingă de faptul că banii au fost ridicaţi de una din fiicele sale. Care dintre fiice, nu se ştia exact. Cele patru fete ale femeii se aflau în diferite localităţi din ţară sau străinătate şi nu fuseseră acasă în acea perioadă. Practic, Ştefan Coman a refuzat să-i dea femeii banii. După ce a fost "ameninţat" că vor fi anunţaţi superiorii săi de la Baia Mare, dirigintele a schimbat atitudinea şi a trimis banii printr-un factor poştal. Aşa se face că de la data decesului şi până la primirea ajutorul de înmormântare, familia a avut de aşteptat 7 – 8 luni, în condiţiile în care acei bani se pot ridica în câteva zile de la deces. Ce s-a întâmplat în acest timp cu banii, numai dirigintele ştie. Cazul nu este singular. În Moisei există şi alte familii care nu primit ajutorul de înmormântare, fiind duşi cu zăhărelul de acelaşi diriginte. L-am sunat pe Ştefan Coman, întrebându-l cum explică cele întâmplate. Însă, acesta a refuzat să comenteze în vreun fel. "Nu ştiu nimic. Nu pot să spun. Să întrebaţi la Baia Mare. Doar şefii pot da relaţii presei", a afirmat Coman. Aşa am şi făcut. L-am sunat pe Vlad Oneţ, şef adjunct al Oficiului Judeţean de Poştă Maramureş, care ne-a spus că nu a avut nicio sesizare legată de acest caz de la Moisei şi că nu ştie nimic. Acum conducerea de la Baia Mare a fost înştiinţată şi va putea efectua cercetări la Moisei şi lua măsurile necesare pentru stoparea acestui fenomen.

"O încurcătură, o greşeală!"

"Mama a mers să scoată banii, însă dirigintele i-a spus că i-am luat eu, deşi mă aflam în Germania. A mers şi soţul meu, dar i-a spus la fel: cum, nu-ţi cunoşti nevasta şi nu ştii ce face? După ce m-am întors din Germania, m-am dus la Poştă şi am vorbit cu el. L-am întrebat de acei bani. Mi-a răspus că a fost o încurcătură. O greşeală. Că au venit dar s-au întors la Sighet. A început să le învârtă. Abia în toamnă a venit un poştaş cu cele 10 milioane. Acesta nu e un caz sigular. Săptămâna trecută, mama mea s-a întâlnit în centru cu cineva din Moisei. Femeia a întrebat-o ce a făcut de a reuşit să obţină în final ajutorul de înmormântare, spunându-i că ea nu reuşeşte să încaseze banii care i se cuvin. Aşteaptă deja de vreo şase luni." – Niţa Popan, fiica Ioanei Hojda .

"M-a scos afară!"

"Când m-am dus după bani, prin iulie, 2006, dirigintele mi-a spus că fata mea i-a scos, că doar îmi cunoaşte familia. I-am cerut să-mi arate iscălitura fetei, pentru că o cunosc. Atunci mi-a zis să ies afară, că nu are timp de poveşti. Am anunţat-o pe una din fetele mele, de la Timişoara, de cele întâmplate şi ea l-a sunat pe diriginte, spunându-i că va verifica la Baia Mare dacă s-au ridicat banii sau nu. Atunci, el a întors-o, spunând că poate e o greşeală. În cealaltă zi ne-a chemat, zicând că s-a rezolvat. Banii au fost trimişi cu un poştaş, care ne-a spus că trebuia să ni-i dea dirigintele, dar i-a fost ruşine" – Ioana Hojda.

Câte case, atâtea cazuri

Legat de Oficiul din Moisei, există şi alte cazuri ciudate. O familie din Moisei a fost privată de nişte bani care i se cuveneau. În urmă cu câţiva ani, Tomoiagă Ioana, din localitate, a decedat. Ea era pensionată având un pronunţat grad de handicap. După decesul femeii, fratele acesteia (în a cărui grijă se afla) a solicitat ajutorul de înmormântare. L-a primit imediat. Însă poştaşul nu i-a mai adus pensia care i se cuvenea. Bărbatul a cerut explicaţii pentru faptul că nu mai primeşte propria pensie, dar i s-a spus că nu era îndreptăţit să primească ajutor de înmormântare pentru sora sa, drept urmare i se vor reţine banii din pensia sa. Care au fost argumentele legale pentru care familia a trebuit să returneze banii respectivi nu se cunosc, cert este că banii trebuiau să ajungă la fratele defunctei, cel care a îngrijit-o. Totuşi, acei bani au fost încasaţi de altcineva. "I-au oprit pensia soţului meu, pe două luni, spunându-i că nu este în drept să ia ajutorul de mormântare. Că ăştia cu handicap nu primesc. Numai că înainte de a face hârtiile respective nu ne-a spus nimeni că nu suntem în drept să luăm banii. Pensia lui era de 380 de lei. Iar ajutorul era, acum cinci ani, în jur de 520 de lei. După ce a făcut cerere să primească ajutorul de mormântare, pensia lui nu a mai venit timp de două luni. I-au reţinut cei 520 de lei şi i-au dat diferenţa până la două pensii (240 de lei, n.red.)", a declarat Tomoiagă I., din Moisei, cumnata femeii decedate.

De parcă nu era destul, fiica acesteia a avut şi ea de furcă cu poştaşii din Moisei. În cursul anului 2006, Ileana S. a beneficiat de ajutor de şomaj. Însă, în ultima lună, ajutorul respectiv, care se ridica la aproximativ 170 de lei, nu a mai venit, deşi până în acel moment, factorul poştal îi înmâna banii în mod regulat, lună de lună. S-a adresat dirigintelui de poştă, întrebând de ce nu vin banii, dar i s-a spus că va trebui să mai aştepte. Femeia a plecat ulterior în Italia, la muncă şi nu a mai ridicat niciodată banii.

Ciprian DRAGOŞ - GAZETA de Maramureş

Afaceri profitabile cu locuinţele Băii Mari

Scandal în Comisia de Atribuire a locuinţelor

Comisia de Atribuire a Locuinţelor a devenit paravanul unor afaceri înfloritoare cu apartamente atribuite familiilor sărace. Cele câteva sute de apartamente proprietatea Municipalităţii sunt distribuite de comisie fără a se face verificări ale dosarelor depuse de solicitanţi. Acest aspect este speculat de unii locatari, care îşi înstrăinează contractele (pentru sume frumoase), după care, apar înaintea comisiei, solicitând noi locuinţe. Culmea, li se aprobă, în timp ce alţii satu pe lista de aşteptare ani la rând.

La ultima şedinţă de CL, viceprimarul Ovidiu Ştefan s-a arătat nemulţumit de ativitatea consilierilor locali membri în Comisia de Atribuire a Locuinţelor, pe care o prezidează cu succes. A lovit cu pumnul în masă şi a cerut plenului să îl schimbe pe Vlad Oneţ din postura de membru în acea comisie, acuzându-l că nu-şi face treaba. În replică, Oneţ a spus că el nu poate fi de acord cu modul de lucru al comisiei, care aprobă distribuirea apartamentelor, după bunul plac. Scandalul respectiv, terminat în coadă de peşte, vine să confirme ceea ce auzisem despre modul de atribuire a locuinţelor. În repetate rânduri, am primit la redacţie sesizări privind activitatea comisiei care atribuie apartamentele. Această comisie este formată din viceprimarul Ovidiu Ştefan, preşedinte, mai mulţi membri din executivul Primăriei Baia Mare şi câţiva consilieri locali. Din motive necunoscute, doi dintre consilieri şi-au dat, recent, demisia din comisie. Se pare că pentru unii membri, atribuirea către familiile sărace a spaţiilor proprietatea Municipalităţii a devenit o afacere profitabilă. Cel puţin asta deducem din modul în care se atribuie apartamentele din locaţiile deţinute pe străzile Luminişului, Melodiei, Horea, Păltinişului etc. Aceste blocuri însumează câteva sute de aparamente, în condiţiile în care există mii de cereri depuse pentru atribuirea de locuinţe. Repartizarea lor se face în funcţie de un punctaj obţinut în urma completării unui chestionar. Chestionar care nu se verifică niciodată şi în care oricine poate scrie ce doreşte. Astfel, în momentul eliberării unui apartament, el se atribuie celor din lista de aşteptare. Şi aici apare problema. Lista respectivă e doar o hârtie şi nimic mai mult. Locurile nu au nicio relevanţă. Aşa se face că sunt unii de pe locul 600 care primesc o locuinţă înaintea celor din primele locuri. Şi aceste cazuri nu sunt izolate. Asta se întâmplă frecvent.

Afaceriştii

O altă problemă este aceea că unii din beneficiari, după un anumit timp, cedează locul primit, altora. Din diverse motive, care de care mai patetice. Întotdeauna există o rudă foarte săracă, iar cel în cauză, dând dovadă de o generozitate excesivă, se oferă să îi cedeze apartamentul. În fapt, între cei doi are loc o mică tranzacţie. Locurile se "vând" cu câteva zeci de milioane lei vechi. În asemenea cazuri, comisia aprobă să se încheie noi contracte cu cel care a preluat apartamentul, fără a verifica situaţia reală a familiei respective. De foarte multe ori, cel care a renunţat la apartament, revine după un timp înaintea comisiei, cu o nouă cerere pentru o locuinţă, motivând că nu are unde să stea, că situaţia sa financiară este dezastruoasă, că familia îi este pe drumuri. Lacrimi, bocete, implorări şi comisia cade în patetism. Se trece repede peste faptul că nu demult respectivul tocmai renunţase la contractul său şi se grăbeşte să îi ofere acestuia o locuinţă. Din datele pe care le deţinem, sunt solicitanţi care au apărut în faţa comisiei de trei sau patru ori, după ce, în mod succesiv, au "cedat" locurile în favoarea altora. Şi comisia le-a aprobat o nouă locuinţă. Practic, locatarii (care achită nişte chirii modice, de câţiva lei noi) "vând" un drept pe care nu îl au, după care apar în faţa comisiei, iar aceasta consfinţeşte ilegalitatea respectivă. Acele "cedări" de locuinţe sunt în afara cadrului legal, contractele respective fiind strict personale. De asemenea, se ajunge la mici trocuri. Se reziliază anumite contracte din cauza neplăţii utilităţilor, iar noii chiriaşi sunt acceptaţi de comisie după ce sunt condiţionaţi de plata restanţelor. Cei din comisie le spun verde în buză să plătească cele 10 – 15 milioane lei datorii către furnizorii de utilităţi şi vor primi locuinţă. Altfel, nu.

Puşcăriaşi şi jucători de poker

În timp ce unii beneficiază de mai multe locuinţe, atribuite succesiv, după ce au renunţat la ele, şi au obţinut ceva bani de pe urma acestor mici afaceri, alţii continuă să stea pe lista de aşteptare ani buni. În mod ciudat, comisia atribuie apartamente acelora care au renunţat la ele sau au deţinut locuinţe pe care le-au vândut. Este mult mai comod să vinzi un apartament cu o sumă frumoasă, după care să primeşti o locuinţă pentru care nu plăteşti aproape nimic. Aşa s-a întâmplat cu cineva care a locuit pe str. Luminişului, după care a primit pe str. Filaturii. Însă a pierdut contractul la poker şi s-a prezentat în faţa comisiei cerând o nouă locaţie. Si, culmea, a mai primit un apartament, în care să locuiască. Un alt caz, l-a avut în centru pe un fost puşcăriaş, tocmai ieşit de la pârnaie. S-a plâns în faţa membrilor comisiei că trăişte într-o sărăcie fără margini şi a ameninţat că se aruncă pe geam de disperare. A primit un apartament pe Luminişului. Ulterior, el a fost văzut într-un local băimărean, îmbrăcat mai mult decât decent (cu geacă de piele şi pantaloni la modă), în contrast cu ceea ce declarase comisiei. Ulterior, şi-a "vândut" contractul şi a declarat comisiei că pleacă în Spania, însă a afirmat că doreşte să primească o locuinţă, dacă se va întoarce.

Fotonea, da, Ştefan, ba

Am încercat să înţelegem acest mecanism ciudat, dar a fost greu să elucidăm anumite aspecte. Respectiv, de ce în cadrul şedinţelor comisiei, liderii rromilor joacă un rol atât de important şi au un cuvânt greu de spus. Practic, ceea ce susţin ei este literă de lege şi comisia ia de bun. Apoi, nu pricem de ce nu se fac anchete sociale în toate cazurile supuse analizei, fără a se mai accepta ca argument declaraţiile din chestionarele completate de solicitanţi, care nu se verifică niciodată. De asemenea, nu ne explicăm de ce nu există o evidenţă clară a spaţiilor la care s-a renunţat şi a persoanelor care au renunţat la contracte, pentru a numai primi locuinţe, din moment ce profită de pe urma acestora, înstrăinând locaţiile. Am luat legătura cu viceprimarul Ovidiu Ştefan, care ne-a declarat că nu există cazuri în care cei ce au renunţat să primească din nou. Probabil trebuie să-i reamintim că în fiecare şedinţă de comisie are parte de aşa ceva. Dacă este cazul îi putem oferi date concrete, cu nume şi adrese. El a fost contrazis de Gheorghe Fotonea, şeful Serviciului Fond Locativ, ne-a spus că sunt cazuri de acest gen, numai că ele nu sunt contrare legii, pentru că nu vorbim de locuinţe sociale, care au un regim aparte. "Am avut două cazuri, chiar miercurea trecută. Au primit locuinţe, după ce, anterior, renunţaseră la ele. Dacă au avut locuinţe şi le-au înstrăinat, ei pot primi altele. Pentru că nu este vorba despre locuinţe sociale. Acelea au un alt regim", a declarat Fotonea. Cu alte cuvinte, totul este în regulă. Cei ce au apartamente le pot vinde liniştiţi, pentru că Fotonea, Ştefan şi restul comisiei le vor da o locuinţă cu o chirie simbolică, după care, vor vinde contractele de închiriere la preţuri bune şi vor obţine alte locuinţe. Şi tot aşa. Interesantă afacere!

"Aşa ceva nu se întâmplă!"

"Când o să am audienţe cu solicitanţii, o să-i trimit la Vlad Oneţ să-i cazeze el. Nu putem ţine 19 apartamente pe Păltinişului. Sunt familii care se adăpostesc în două garaje de lemn. Eu cred că voia să introducă el pe cineva pe listă. Dacă s-a întâmplat să primească locuinţe cei care cedează contractele? Aşa ceva nu s-a întâmplat. Şi nu se va accepta niciodată. Cei care au cedat contractele au dat declaraţii notariale că nu vor mai cere niciodată locuinţe. Totuşi, a fost un caz, dar era cineva care fusese evacuat de cămătari. Nu i-am dat." – Ovidiu Ştefan

Ciprian DRAGOŞ, Nicolae TEREMTUŞ - Gazeta de Maramureş

Ioan Corodan iese din nou la rampă

Senatorul maramureşean Ioan Corodan a sesizat săptămâna trecută Ministerul Justiţiei de faptul că senatorul UDMR Attila Verestoy a câştigat 10 milioane de euro în 19 minute, în urma cumpărării unor acţiuni la bursă, folosindu-se de informaţiile pe care le deţinea în calitatea sa de paralamentar. Marţea trecută, în Parlament, s-a discutat legea SIF-urilor. Cunoscând varianta finală a legii, Verestoy ar fi vândut acţiuni când acestea se tranzacţionau la un preţ bun şi a cumpărat tocmai când valoarea lor a scăzut cu 9%. Senatorul Ioan Corodan spune că preşedintele Bursei de Valori Bucureşti ar fi trebuit să oprească acea tranzacţionare, având în vedere poziţia senatorului Verestoy. Deocamdată, în acest caz nu s-a început urmărirea penală, DNA anunţând că au loc cercetări preliminare pentru a stabili dacă senatorul UDMR ar putea intra sub incidenţa legii sau nu. Acesta nu este primul caz în care politicieni importanţi beneficiază de informaţii bursiere pe care le valorifică în folos propriu. În alte ţări europene, cei ajunşi în parlament îşi vând acţiunile la bursă. La noi nu este cazul, palamentarii noştri profitând din plin de funcţiile pe care le au.