Inventatori geniali (I)

Ioan Petruţ

Avem inventatori de excepţie. Cu zeci şi sute de realizări. Multe dintre ele, brevetate. Minţile sclipitoare ale maramureşenilor au dat naştere la realizări premiate peste hotare. Tragedia este că nu ştim să le valorificăm.

Acum două săptămâni, Prefectura Maramureş a decis "premierea" inventatorilor maramureşeni cu o diplomă. O bucată de hârtie pe care scrie ceva frumos. Am spus atunci că toţi cei 300 de inventatori ai judeţului merită mai mult decât atât. Pe lângă aprecierea şi promovarea muncii de cercetare, aceştia ar trebui susţinuţi de autorităţile locale, pentru a-şi vedea invenţiile brevetate puse în practică. Oamenii vin cu soluţii simple pentru probleme complicate. Unele sunt atât de eficiente, încât ne tot mirăm de ce nu se doreşte implementarea acestora. Începând cu acest număr, GAZETA de Maramureş vă va prezenta câte unul dintre cei mai importanţi inventatori maramureşeni. Ideile, uneori geniale, ale acestora sunt premiate pe plan intern şi internaţional, însă ele sunt prea puţin cunoscute. Paradoxul este că statul, în loc să sprijine activitatea de cercetare şi inventică, face ca, încetul cu încetul, aceasta să dispară: taxa pentru brevetare costă în jur de 700 lei; pentru un brevet al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci se aşteaptă câţiva ani; invenţiile brevetate nu sunt promovate şi nu se pun în practică; instituţiile de învăţământ şcolar au renunţat la cercurile de inventică etc. Cu toate acestea, inventatori sunt şi vor mai fi.

Ioan Petruţ, din Baia Mare, s-a născut în Târgu Lăpuş, în 1943. A absolvit Facultatea de Electromecanică din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, iar în prezent este profesor la Grupul Şcolar "Gheorghe Lazăr", din localitate. Este autorul a peste 40 de invenţii, din care, 21 sunt brevetate. Este membru al: Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor Inventatorilor şi Tehnicienilor (secretar al filialei judeţene), Uniunii Generale a Inventatorilor Descoperitorilor Inovatorilor şi Cercetătorilor (secretar al filialei judeţene), Societăţii Inventatorilor din România şi Federaţiei Inventatorilor din România. A participat la mai multe expoziţii interne şi internaţionale, unde a obţinut diverse premii: Târgul Internaţional Tehnic, de la Cluj (medalii de argint, bronz şi diplomă specială), Infoinvent, de la Chişinău (medalii de aur, argint şi bronz), Ecoinvent, de la Iaşi (medalie de argint) etc. Activitatea sa a fost axată pe descoperirea unor soluţii fiabile în electromecanică. Însă, profesorul Petruţ are invenţii şi în alte domenii. Prima sa invenţie datează din 1977, pe vremea când a predat la Liceul "Gheorghe Şincai", din Baia Mare, şi a fost brevetată, zece ani mai târziu. Este vorba despre un "cleşte pentru dezizolat şi tăiat conductori electrici". Ulterior, în 2005, această invenţie a fost premiată la două târguri de inventică: Ecoinvent, Iaşi şi Infoinvent, Chişinău. Încă din tinereţe, el a fost atras de electromecanică. A înţeles principiile de bază ale acesteia şi a continuat să îi descopere noi valenţe. Invenţiile sale sunt dintre cele mai variate şi cu o eficienţă ridicată. Pentru exemplificare, vom lua câteva, dintre cele mai importante.

La alegerea invenţiilor prezentate, l-am lăsat pe profesorul Petruţ să decidă. Prima pe care ne-a descris-o a fost un "container pentru resturi menajere". Acesta, este un recipient modern, care foloseşte colectarea selectivă a deşeurilor, fiind închis ermetic (nu degajă miros), uşor de folosit (chiar şi de copii), nu permite scurgerea lichidelor, nu se oxidează, este uşor de descărcat şi este mai ieftin decât cele pe care le importăm în prezent, din Germania. Pentru această idee, el a fost premiat la târgurile de la Chişinău şi Iaşi cu aur, iar la Cluj, cu argint. Din păcate, nu l-au "premiat" şi cei care trebuiau să o facă, respectiv agenţii economici interesaţi. Iniţial, au invocat motivul lipsei brevetului, iar după brevetare, au refuzat, fără o explicaţie plauzibilă, introducerea containerului pe piaţă. Este mai comod să importăm, decât să avem produse interne. O altă invenţie, absolut genială, este motorul cu dublu efect. "Ideea a pornit, culmea, de la un elev de-al meu, Dănuţ Ciocan. El a venit cu sugestia, ca pe motorul în doi timpi, să montăm două pistoane, în loc de unul. Cele două pistoane, puse cap în cap, acţionează în aşa fel încât reduc consumul de combustibil şi cresc puterea motorului. El a fost experimentat pe un motor de Trabant, de 28 CP. După modificarea sa, puterea motorului a crescut la 35 CP, la aceeaşi capacitate cilindrică", explică Petruţ. Invenţia a obţinut medalii de argint la Iaşi şi Chişinău.

Una dintre invenţiile la care profesorul ţine mult este aceea a cleştelui de dezizolat sârmele de bobinaj, conceput alături de Sorin şi Gheorghe Ciobanu. "O astfel de operaţiune ia, în mod normal, câteva ore. Prin folosirea cleştelui, timpul se reduce la câteva minute. Eficienţa creşte de 40 de ori. Înainte de '90, inventatorii primeau certificat, iar titularul era o întreprindere. În cazul acesta a fost Uzina de Utilaj Minier şi Reparaţii. Însă, cei de acolo nu l-au mai făcut niciodată. Au invocat faptul că nu reuşesc să îl producă, pentru că nu dispun de tehnologia necesară. A fost o poveste. Pentru că eu l-am făcut. Şi este chiar foarte uşor de produs", ne spune Petruţ. Aceeaşi soartă au avut-o şi alte invenţii, care, din diverse motive nu au putut fi puse în practică. Amintim câteva din soluţiile brevetate de profesorul Petruţ: turbină eoliană (randament crescut cu 60%), instalaţie electrică acţionată de valuri, mecanism de distribuţie cu supape coaxiale (creşte puterea motorului cu 20% şi reduce poluarea cu 75%), filtru special auto, aprinzător de gaz (garantat 20 de ani; la preţul unei brichete), instalaţie energetică ecologică pentru râuri, masă de bobinat, duş cu vibromasaj. Toate acestea aşteaptă a fi puse în practică.

Sceptici în privinţa invenţiilor

Fiecare invenţie este privită cu o oarecare rezervă, atunci când este prezentată pentru prima dată. În unele cazuri, chiar şi specialiştii au fost induşi în eroare, crezând că unele invenţii nu vor avea viitor. Timpul, însă, a demonstrat contrariul. Iată câteva previziuni eronate privind invenţiile:

"Maşinile zburătoare mai grele ca aerul nu pot exista" (1895); "Radioul nu are niciun viitor" (1897) – William Thompson – fizician şi inventator britanic

"Nu există nici cea mai mică indicaţie că se va putea obţine într-o zi energie nucleară. Asta ar implica să poţi dezintegra atomul după voinţă" (1932) – Albert Einstein

"Televiziunea nu are niciun viitor, deoarece oamenii vor obosi repede să privească o cutie de placaj în fiecare seară" – (1946) – Darryl Zanuck, producător de cinema

"După Târgul Internaţional de la Paris, lumina electrică se va stinge şi despre ea nu vom mai auzi niciodată vorbindu-se" (1878) – Erasmus Wilson, profesor Oxford