Schiţele topo eronate duc la hotărâri judecătoreşti aberante
Un fost deţinut politic a fost chemat din nou în faţa instanţei. De data aceasta, în calitate de pârât într-un proces civil. La fel cum i s-a întâmplat în urmă cu mulţi ani, a intrat în proces fără să aibă legătură cu cauza acestuia. Mai mult, a pierdut procesul şi obligat la plata unor sume de bani. Niciuna din instituţiile căreia i s-a adresat nu a intervenit pentru reglementarea acestei aberaţii. Sentinţa nu îi aparţine unui judecător oarecare, ci tocmai unui preşedinte de instanţă.
Procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru imobilele confiscate abuziv de statul comunist la mijlocul secolului trecut, a constituit, pentru mulţi experţi topografi, o sursă de îmbogăţire. Despre foarte mulţi dintre aceştia, actuali sau foşti angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, am auzit diverse relatări referitoare la modul în care întocmesc anumite acte. Prevalându-se de faptul că schiţele de dezmembrare şi expertizele topografice au putere deplină în faţa instanţelor de judecată, datorită faptului că ele poartă ştampila şi semnătura expertului topo, unii topografi întocmesc actele în aşa manieră încât acestea să reflecte dorinţa clientului şi nu realitatea din teren. Practic sunt acte ce conţin date eronate, inexactităţi şi chiar falsuri. Cu toate acestea, instanţele de judecată nu se obosesc să studieze în amănunt cazurile, iau actele de bune şi dau soluţii în consecinţă. Într-un astfel de caz, un maramureşean, printre altele şi fost deţinut politic, a fost chemat în judecată şi a pierdut procesul datorită unei schiţe de dezmembrare greşit întocmite, care, în acelaşi timp suferă şi vicii de formă.
Moştenitor fără voie
Coteţ Augustin, originar din Satulung, este un fost deţinut politic, ale cărui experienţe prin închisorile comuniste au fost prezentate pe larg într-un număr anterior. De parcă nedreptăţile pe care justiţia i le-a adus în tinereţe nu ar fi fost de ajuns, el a avut parte de un tratament injust şi din partea actualelor instanţe de judecată. Cazul său este legat de un teren deţinut de soacra sa, în Satulung, o suprafaţă de teren pe care se află o casă. Terenul se învecinează cu altele, deţinute de Societatea Naţională a Căilor Ferate şi alţi proprietari. În Cartea Funciară, Floare Onea, soacra lui Coteţ, figurează cu 10 ari de teren. În urmă cu câţiva ani, după decesul femeii, una dintre vecinele acesteia a solicitat instanţei de judecată un teren aflat lângă proprietatea lui Onea. Suprafaţa respectivă era cultivată de ani buni de cei care stăteau în zonă. Ea nu fusese revendicată de nimeni, iar o parte din aceasta era deţinută de SNCFR. În 2002, Ana Barbu l-a chemat în judecată (alături de alţi vecini) pe Augustin Coteţ, în calitate de moştenitor, se spune în cerere. Însă Coteţ nu era moştenitorul Floarei Onea şi nici nu locuia în Satulung. Totuşi, el s-a prezentat la instanţa din Şomcuta Mare, unde a precizat acest aspect, alături de faptul că partea de teren pe care vecina soacrei sale o solicita aparţinea celor de la Căile Ferate. I s-a spus să stea liniştit că nu este nevoie să se mai prezinte la proces.
Cronica lui Costin
La începutul anului 2003, instanţa condusă de judecătorul Emil Costin a admis cererea solicitantei, atribuindu-i terenul şi obligându-l pe Coteţ la plata echivalentului bănesc al presupusei recolte de pe ultimii 3 ani ai terenului aflat în litigiu. La baza aberantei hotărâri judecătoreşti a stat o schiţă de dezmembrare întocmită de expertul topo Ioan Zlampareţ, care a constatat că terenul este folosit de alţii decât de cel care are dreptul la el. A întocmit o schiţă cu date eronate, pe care apare, nu ştampila sa, ci a... unui coleg. Ea nu putea fi acceptată de instanţă, fiind lipsită de veridicitate, datorită faptului că nu era autentică. Deşi există şi schiţe autentice care cuprind situaţia reală, ele nu au fost luate în calcul de judecător. Pe lângă faptul că în dosar a fost acceptată acea schiţă fantomă, acesta mai cuprinde câteva aberaţii: în primul rând, Coteţ nu avea cum să fie citat, din moment ce nu este moştenitorul defunctei Onea; apoi, judecătorul Emil Costin, printre altele, preşedintele Judecătoriei Şomcuta Mare, constată că pe parcursul procesului, început în 2002, Floare Onea a decedat (în realitate, certificatul de deces atestă că ea a murit în 2001!); de asemenea, suprafeţele de teren însumate, din schiţa de dezmembrare, arată un teren mai mare decât cel cu care reclamanta Ana Barbu figurează în Cartea Funciară (fusese inclus şi terenul Căilor Ferate). În final, fostul deţinut politic a fost obligat la plata a 11 milioane lei vechi (sumă majorată la 15 milioane, prin executarea silită), fără să aibă nicio legătură cu procesul respectiv. Este greu de crezut că aşa ceva se poate întâmpla, însă aceştia sunt judecătorii care soluţionează dosarele. Nu se verifică nici actele şi nici starea de fapt.
Augustin Coteţ ne-a povestit că terenul de pe urma terenului au beneficiat mai mulţi, printre care şi şeful de gară, cel care închidea ochii vizavi de faptul că unii îl cultivau. În schimb, primea un cartof, o ceapă... "Când m-am prezentat la proces, le-am explicat să nu sunt moştenitorul lui Onea. Judecătorul mi-a zis să stau liniştit. Eu ştiam că terenul e al celor de la CFR şi nici nu m-am gândit la ce s-ar putea întâmpla. La un moment dat, am văzut că pensia era mai mică. M-am interesat care este cauza şi mi s-a explicat că mi se reţin nişte bani, lunar, pentru terenul de la Satulung. M-am adresat Poliţiei, pentru cercetarea falsurilor topografului, însă Cristian Radu, cel care a soluţionat cererea mea, mi-a răspuns că trebuie să mă adresez justiţiei. Este aberant să fiu chemat în judecată pentru un teren faţă de care nu am vreun drept sau obligaţie, mai ales că el aparţine unei societăţi. Terenul CFR-ului a fost lucrat ani la rând de mai mulţi localnici, care mergeau la şeful de gară cu saci de cartofi, ceapă... Eu am vorbi şi cu cei de la Căile Ferate, dar ridică din umeri şi spun că nu-i interesează", ne-a spus Coteţ. L-am contactat telefonic pe Eugen Fărcăşanu, cel care răspunde de SNCFR Călători, în Maramureş. Acesta ne-a declarat că el nu ştie nimic de problema respectivă, reţelele de căi ferate din Satulung aparţinând de sucursala de la Dej.
Acum Zlampareţ nu-şi mai aminteşte mare lucru, însă ne spune că nu toate schiţele de dezmembrare sunt bune. De asta suntem foarte siguri. "Nu toate schiţele sunt bune, trebuie luate CF-urile. Acolo a fost un şanţ de gardă al căii ferate, pentru drenajul apei. Au fost şi ceva construcţii... Da... O căcăneaţă a celor de la Căile Ferate. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat în proces, eu am întocmit doar acea schiţă", a declarat Zlampareţ.
Articol promovat de stirilocale.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu