După trei ani de cercetări asidue, procurorii au dat soluţia în cazul Tăului Ştiol

Grec s-a scos!

După cinci ani de la distrugerea Tăului Ştiol, lac alpin în Munţii Rodnei, de către Gavrilă Grec, ex-primarul Borşei, nimic nou sub soare. Trei ani de preumblare a dosarului său penal pentru distrugere prin instituţiile statului şi o rezoluţie cât se poate de simplă – scoaterea de sub urmărirea penală. Acelaşi profesionalism cu care ne-am obişnuit. Aceiaşi oameni care continuă să ne arate că albul este negru, când cu toţii vedem că nu este aşa. Mai rămâne doar premierea lui Grec pentru rezultate deosebite în activitate. Ne aşteptăm la orice.

În vara anului trecut, dosarul lui Gavrilă Grec, fostul primar al oraşului Borşa, a fost redeschis, prin trimiterea sa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş. El a fost urmărit penal pentru distrugerea Tăului Ştiol, lac alpin aflat în Parcul Naţional Munţii Rodnei, arie protejată, aflată pe lista monumentelor UNESCO. În 2002, Grec se apucase să "amenajeze" lacul respectiv, pentru a-l transforma în obiectiv turistic. Un loc unde mai mulţi borşeni de bine să investească în nişte căsuţe de vacanţă. Ce frumos, tocmai într-o arie protejată de lege. Culmea este că fostul primar nu a avut avizele cerute de lege. Respectiv, acordul din partea Academiei Române. Pur şi simplu a intrat cu buldozerul la marginea tăului distrugând zona şi triplându-i suprafaţa. Imediat, lucrările au fost oprite, cei de la Garda de Mediu l-au amendat cu 20 de milioane lei vechi, bani plătiţi din bugetul Primăriei Borşa. Mare realizare. Apoi, în 2004, pe numele său s-a deschis un dosar penal pentru distrugere. O serie de procurori au dat NUP-uri pe linie, până când procurorul şef al secţiei de urmărire penală al Parchetului a dispus începerea urmăriri penale. De aici, au urmat numai tergiversări. În permanenţă, s-a încercat acreditarea ideii că nu se ştie valoarea prejudiciului. Neavând valoare, nu putem vorbi de distrugere. De parcă un lac glaciar ar putea fi evaluat în bani. Rezoluţiile care au urmat, au mers toate pe soluţia salvatoare: scoatere de sub urmărire penală. Acestea au fost atacate, însă soluţiile nu au fost schimbate. Totuşi, judecătorii Tribunalului Maramureş au sesizat urmărirea penală defectuoasă din acest dosar şi l-a retrimis Parchetului. După mai bine de un an, procurorii au reuşit să dea, în sfârşit, o soluţie. S-a menţinut scoaterea lui Grec de sub urmărire penală pentru distrugere.

Rezoluţia, "un şneapăn"

Procurorul Daniela Cristea a mers pe aceeaşi variantă ca şi până acum. Nu se poate stabili valoarea prejudiciului. În plus, nici intenţia (directă sau indirectă) a lui Grec. Despre culpă nu poate fi vorba, pentru că nu s-au produs consecinţe deosebit de grave. Soluţia procurorului este argumentată, în mare parte, cu un act emis recent de un reprezentant al Institutului de Cercetări Biologice Cluj. Acolo, un anume specialist Gheorghe Coldea încearcă să explice că distrugerea lacului nu e cine ştie ce mare scofală, iar că dezechilibrul natural al zonei nu s-a datorat digului ridicat de Grec. Coldea ăsta poate o fi mai deştept decât toţi ceilalţi specialişti care până acum au văzut altfel şi care au cerut în repetate rânduri refacerea zonei. Culmea este că procurorul Cristea a luat în calcul doar acel raport şi cu el şi-a argumentat rezoluţia. O rezoluţie în care găsim noi termeni de plante, precum ar fi acela al "şneapănului". Profi, ce mai. Cu aşa specialişti, nici nu ne aşteptăm la altceva. Mircea Vergheleţ, reprezentantul Romsilva în materie de Arii Protejate, ne-a declarat că împreună cu cei de la Academia Română a propus ca valoarea prejudiciului să fie calculată ca echivalent la valoarea de refacere a zonei. Însă, varianta asta nu a fost acceptată de procuror. Probabil orice altă valoare ar fi fost respinsă. Atunci, este limpede că dosarul a fost soluţionat înainte de începerea studierii sale. Ce se va întâmpla în continuare este greu de spus. Probabil, Grec îl va ospăta cu o pălincă şi nelipsitele "friptane" pe Gheorghe Voinescu, fostul director al Agenţiei de Mediu, pentru sprijinul pe care i l-a acordat până acum. Cât despre Tău... Doar vremea dacă nu-l va face să arate altfel. Ori poate un proiect cu finanţare străină? Om vedea.

Grec făcea legea în Borşa!

"Răspunsul Parchetului mă surprinde. Am fost siguri că vinovaţii vor fi pedepsiţi. Am luptat atâta pentru lacul acesta. Soluţia vine ca un trăsnet. Noi ne-am înfiinţat în 2004 şi ne-am constituit parte civilă în proces. Degeaba. Dacă unii hotărăsc altfel. Că nu s-a putut stabili cuantumul pagubei. Pe vremea sa, Grec făcea legea în Borşa. Atunci, cei de la APM trebuiau să fie mai tăioşi. Ei au dat amendă, cu refacerea zonei. Amenda s-a plătit, dar refacerea zonei... De ce nu au mai urmărit cei de la mediu cum s-a făcut asta? Văzând ce se întâmplă acolo, rămâi stupefiat. Nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să sperăm că proiectele pe care le avem, de refacere a zonei, vor fi acceptate şi vor primi finanţare externă." – Doina Jauca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei

"Deocamdată nu se poate calcula valoarea prejudiciului, pentru că legislaţia de mediu nu prevede aşa ceva. Probabil, experienţa acestui caz va duce la modificarea legii. Pentru că trebuie să avem o valoare pentru speciile de plante mai importante, să zicem. Noi am propus o varianţă, şi anume valoarea prejudiciului să fie valoarea de refacere a zonei. Soluţia noastră, şi a Academiei Române, implicit, nu a fost acceptată de procuror. Va fi un exemplu pentru cei din Borşa, ca data viitoare când vor mai vrea să facă aşa ceva, să stea pe gânduri. Nu am ce să comentez soluţia procurorilor. Dacă aşa au hotărât că Grec nu a distrus lacul cu intenţie... A vrut să mărească suprafaţa lacului, să se dea lumea cu barca." – Mircea Vergheleţ, şeful Serviciului de Arii Protejate, Romsilva.