Vama Sighet SRL

Doi dintre vameşii sigheteni prinşi în flagrant au fost condamnaţi la 2 ani închisoare, cu suspendare. În declaraţiile date înaintea procurorilor DNA, aceştia recunosc faptul că au primit bani, în repetate rânduri, de la diverse societăţi comerciale, însă spun că banii erau împărţiţi împreună cu colegii lor şi, inclusiv, cu şeful Biroului Vamal, Lidia Mureşan. Totuşi, singurii condamnaţi penal au fost doar cei doi vameşi.

În urmă cu doi ani, Vama Sighet era lovită de şocul unei inopinate vizite a procurorilor DNA. În octombrie, 2006, unul dintre vameşii sigheteni a fost surprins în flagrant, în timp ce primea de la administratorul unei societăţi comerciale suma de 200 lei, pretinsă ca mită, pentru a nu efectua controlul vamal şi a elibera mai repede documentele vamale. Ulterior, Vasile Cârciu a recunoscut provenienţa şi destinaţia banilor. Împotriva sa a început urmărirea penală, pentru infracţiunea de luare de mită. În cursul anchetei penale, vameşul a relatat procurorilor şi alte amănunte privitoare la activitatea sa în cadrul Biroului Vamal Sighet. În dosarul de urmărire penală, numele său apare alături de cel al unui alt vameş, Ioan Ţiplea, şi al altor angajaţi ai Vămii Sighet, inclusiv al şefului Biroului, Lidia Mureşan. Toată povestea a început cu acel flagrant. Pe parcursul urmăririi penale, Cârciu a relatat anchetatorilor, amănunţit, modul în care el şi colegii săi pretindeau foloase băneşti şi materiale, în cadrul activităţii vamale desfăşurate. Uneori, fiecare vameş îşi gestiona singur modul de obţinere a mitei, alteori, sumele încasate de la diverşi agenţi economici (dar şi persoane fizice) fiind adunate şi împărţite mai apoi între toţi angajaţii. Din rechizitoriul procurorilor DNA desprindem faptul că, în mod frecvent, angajaţii vămii pretindeau şi acceptau diverse sume de bani din partea societăţilor comerciale care efectuau transport de mărfuri, ale căror mărfuri erau vămuite la Sighet. În schimbul banilor, vameşii sigheteni ofereau diverse facilităţi firmelor respective: efectuau cu celeritate sporită operaţiunile vamale, vămuire în afara orelor de program ori la sediul declarantului vamal sau chiar protejau activităţi contravenţionale la regimul vamal. În traducere liberă, favorizau traficul cu ţigări provenite din Ukraina. În general, reprezentanţii firmelor sau angajaţii acestora cunoşteau "tariful" perceput, nefiind nevoie ca vameşii să pretindă explicit, la fiecare vămuire, o anumită sumă. Cuantumul varia în funcţie de tipul operaţiunilor de export sau import, de locul şi timpul efectuării vămuirii, de frecvenţa operaţiunilor vamale. Reprezentanţii firmelor care cotizau frecvent în contul vameşilor erau interesaţi de o "bună colaborare" cu aceştia, pentru derularea rapidă a procedurilor vamale, prin reducerea timpului de staţionare în vamă a vehiculelor cu marfă.

Foarte multă lume vorbeşte despre proasta reputaţie a vameşilor, în general. Despre faptul că mulţi dintre aceştia sunt corupţi şi pretind mită pentru a oferi anumite facilităţi celor care efectuează în mod frecvent activităţi de transport de mărfuri supuse vămuirii. În acest caz, s-a dovedit că astfel de afirmaţii au un suport real. Cel puţin în cazul Vămii Sighet, lucrurile au fost cu totul scăpate de sub control. Faptul că mai mulţi angajaţi ai Vămii, inclusiv conducerea acesteia, au fost implicaţi în infracţiunile de care au fost acuzaţi Cârciu şi Ţiplea arată că mita ajunsese la ordinea zilei, făcând parte din cutuma locului. În unele cazuri, vameşii nici nu mai pretindeau banii, "clienţii" având deja lecţia învăţată. Iar atunci când o făceau, aceştia încercau să dea solicitării o formă de legitimitate. Se foloseau apropouri vizavi de calitatea anumitor produse transportate, vameşii amintind că nu i-ar deranja câteva bunuri de acel gen, ori se invocau orele suplimentare din afara programului de lucru, în timpul cărora a trebuit să facă vămuirea, ore ce necesitau a fi remunerate. Tarifele pretinse se încadrau între 50 şi 250 lei sau 50 şi 200 euro. Conform declaraţiilor celor doi, de cele mai multe ori, banii se împărţeau în mod egal cu şefa de Birou, Lidia Mureşan, şi cu ceilalţi lucrători vamali, Felicia Iepan şi Vasile Berci. Fiecare dintre aceştia avea anumite atribuţii în derularea procedurilor vamale (controlul fizic şi al documentelor, acordarea liberului de vamă), iar vămuirea în afara orelor de program se efectua cu aprobarea şefului de Birou.

Vasile Cârciu era cel care se ocupa de ţinerea evidenţei banilor. Fiind un tip meticulos, el nota toate sumele primite, într-un registru propriu, pentru ca, ulterior, banii să fie împărţiţi în mod egal între toţi vameşii implicaţi. Aceste aspecte sunt recunoscute atât de Cârciu, cât şi de Ţiplea, pe parcursul urmăririi penale. Flagrantul de la care s-a pornit a fost legat de firma SC Lismar SRL, din Remeţi, administrată de Ioan Olah. În 24 octombrie, 2006, în timpul efectuării procedurilor vamale la mijloacele de transport importate de firma din Remeţi, Cârciu a pretins administratorului societăţii suma de 200 lei, pretenţiile sale îmbrăcând forma unei solicitări de a i se plăti orele suplimentare, întrucât programul de lucru fusese depăşit cu câteva minute. Ioan Olah are realizat imediat faptul că vameşul îi cere mită, iar din dorinţa de a finaliza cât mai repede încheierea formalităţilor vamale, a acceptat propunerea lui Cârciu. Asupra sa avea doar jumătate din bani, aşa că s-a convenit ca restul să se plătească ulterior. La câteva zile, Ioan Olah s-a autodenunţat organelor de cercetare penală. S-a organizat un flagrant, prin marcarea unor bani ale căror serii au fost în prealabil notate. Imediat după primirea celor 200 de lei, în timp ce se afla la birou, Cârciu a fost prins în flagrant. Cu acea ocazie, s-au mai găsit şi alte sume de bani. Într-unul din sertarul biroului, acolo unde Cârciu obişnuia să păstreze "onorariile" primite, s-au aflat 890 lei, despre care vameşul a declarat că provin tot din mita obţinută şi urmau a fi împărţiţi cu colegii săi. Mai mult, asupra sa a fost găsit şi un bileţel cu indicii precise asupra unor sume de bani primite de la diverşi agenţi economici, inclusiv din partea firmei lui Ioan Olah, în dreptul căruia apare menţiunea REM – cu referire la localitatea Remeţi.

În 31 octombrie, pe numele lui Vasile Cârciu s-a emis un mandat de reţinere pentru 24 de ore, iar apoi el a fost arestat preventiv pe o durată de 29 de zile, arest prelungit cu încă 30 de zile. Pus în faţa evidenţelor şi, neavând nimic de pierdut, Cârciu a recunoscut împrejurările producerii faptei, precum şi multe alte infracţiuni de care s-a făcut vinovat atât el, cât şi colegii săi. Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA este unul destul de vast şi cuprinde menţiuni referitoare la aproximativ 15 societăţi comerciale şi o persoană fizică, de la care Cârciu şi colegii au pretins şi primit diverse sume de bani şi bunuri materiale. De asemenea, în cadrul anchetei penale a fost audiat şi colegul său, Ioan Ţiplea, alături de care Cârciu a comis majoritatea infracţiunilor. Cei doi recunosc, în mare parte, modul în care s-au desfăşurat lucrurile şi ambii vorbesc despre faptul că banii nu le intrau direct în buzunar, ci erau împărţiţi între mai mulţi angajaţi ai Biroului. Amintim câteva din firmele care au dat mită vameşilor sigheteni: SC ALG România, Vişeu de Sus – cu 50 euro şi 750 lei, deghizaţi sub forma unor sponsorizări la Asociaţia Sportivă Sighet, unde activează fiul lui Cârciu; SC Manfred Vişeu – 700 euro; SC Aviva Baia Mare – în mod repetat, câte 200 lei (Cârciu şi Ţiplea având 700 lei); SC HJP Manufactured Vişeu – taxa de 100 lei (Cârciu primind 600 lei); SC Vad Lux Vişeu – repetat câte 100 lei (Cârciu primind 600); SC Aviva Baia Mare şi ITA Production – contracte de sponsorizare – 500 lei şi 300 lei. La mijloc a fost şi o persoană fizică, Maria Chichinejdi, care i-a dat lui Cârciu 1 – 2 cartuşe de ţigări, pentru înlesnirea trecerii unei cantităţi mai mari peste frontiera cu Ukraina. Ulterior finalizării urmăririi penale, cei doi au fost trimişi în judecată. În urmă cu câteva săptămâni, Tribunalul Maramureş i-a condamnat la o pedeapsă "pe măsura" faptelor: 2 ani şi 6 luni închisoare, cu suspendare pe o perioadă de 4 ani şi 6 luni, pentru Vasile Cârciu, respectiv, 2 ani închisoare, cu suspendare pe o perioadă de 4 ani pentru Ioan Ţiplea. Curios este faptul că celelalte persoane amintite în rechizitoriu, inclusiv şeful Biroului Vamal Sighet, Lidia Mureşan, au scăpat basma curată.

"Banii îi împărţeam cu ceilalţi colegi"

În ceea ce priveşte declaraţia dată de Ioan Ţiplea, putem spune că este una foarte interesantă şi arată modul în care el, treptat, a cedat în faţa probelor ce i s-au pus înainte. Iniţial, nu a recunoscut faptele de care a fost învinuit, dar, ulterior, a revenit asupra celor spuse în faţa procurorilor. Vom reproduce câteva pasaje din declaraţiile sale contradictorii. "[...] Înţeleg învinuirea ce mi se aduce şi încadrarea juridică dată faptei reţinute. Nu recunosc acuzaţiile ce mi se aduc. O cunosc pe Rodica Danci, fiind prieteni de familie cu aceasta. Prin intermediul angajatelor care lucrează la Steilman, mi-a trimis nişte articole de îmbrăcăminte produse de firmă, pe care eu le-am dat doctoriţelor de la Clinica de Urologie Cluj. Le-am primit în perioada în care eram internat în spital. Consider că a fost un ajutor umanitar. Îl cunosc pe Pituc Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Umanitare "Ajutor Creştin pentru Copii" Ocna Şugatag, care importa lunar marfă din Germania. Eu şi colegii am participat la vămuirea produselor. Nu-mi amintesc să fi primit bunuri din cele importate de societate şi, cu siguranţă, pot să afirm că nu am luat sume de bani de la reprezentantul asociaţiei. [...] Îl cunosc pe Otho Lieb, asociat la SC Con Mob SA Sighet. [...] Nu am primit niciodată sume de bani de la Otho Lieb. M-am întâlnit întâmplător cu el, iar acesta mi-a mulţumit, spunându-mi că rămâne dator. [...] Nu am primit bunuri sau sume de bani ca mită nici de la alte firme care au făcut operaţiuni de import – export ale căror proceduri vamale s-au derulat prin Biroul Vamal Sighet". Declaraţia a fost semnată în 6 decembrie, ora 16,50. După o oră, Ţiplea are o revenire de memorie. Ce bună e lecitina DNA câteodată. Iată ce susţine în aceeaşi zi, la ora 18. "[...] Recunosc faptul că în urmă cu câteva luni am primit suma de 100 lei de la Otho Lieb, asociat la SC Con Mob. [...] Este posibil să fi primit bani în acea perioadă de la Otho Lieb, însă nu îmi mai amintesc acest lucru, întrucât am avut probleme în acea perioadă din cauza accidentului vascular cerebral. [...] De la Ioan Tomoiagă se primeau în mod constant sume de bani, atât de către mine, cât şi de colegii mei, în special Vasile Cârciu. Sumele erau cuprinse între 50 şi 100 lei. [...] Precizez că eu am primit de la Gheorghe Pituc suma de 200 lei şi am împărţit banii cu colegii mei Cârciu, Iepan şi Mureşan. [...] Indiferent de lucrătorul vamal care primea banii, aceste sume se ţineau la Vasile Cârciu, întrucât acesta era foarte meticulos şi ţinea evidenţa cu privire la firmele care au dat, cât anume şi când. De obicei, banii erau primiţi de către Cârciu şi mine şi împărţeam cu ceilalţi: Felicia Iepan, Lidia Mureşan şi, doar uneori, Vasile Berci." De asemenea, Ţiplea şi-a amintit nişte amănunte legate de şefa de Birou. "Între mine şi colegi au avut loc discuţii, în sensul că Lidia Mureşan primeşte bani de la diferite firme, însă participă şi la împărţirea banilor pe care noi îi primeam. Mureşan nu împărţea niciodată banii primiţi de ea personal, cel puţin eu nu am primit." Mai e nevoie de vreun comentariu?

"Un ordin nescris!"

"Fiecare a spus ce a crezut, legat de caz. Ce a fost a fost. Eu mi-am recunoscut vina, în parte, cu toate că, ştiţi, când se face un dosar, el se face strict pentru persoana în cauză. Şi degeaba au fost şi alţii, pe care poţi să-i numeşti instigatori, inculpaţi, coinculpaţi... Nu pot eu să cer DNA-ului sau altora că de ce nu-i cercetează. Poate a fost de sus dispoziţia să nu mai înceapă urmărirea, mai ales pentru Lidia Mureşan sau pentru alţii. Noi am fost numai aşa, ca să zică, uite, ne scoatem activitatea. Este ciudat. Sunt nişte întrebări care se ridică. Eu nu pot să pun întrebările pentru că nu sunt în măsură. Mi-a zis şi avocatul, tu eşti pentru faptele pe care le-ai făcut. Dar faptele au fost făcute, mă rog, la insistenţele... sau ca un ordin nescris, dom'le, aşa şi aşa faci. Nu se vămuieşte maşina cutare, nu se face cutare, până nu vine omul. Şi noi eram casierii, propriu – zis, eu şi cu Ţiplea. Asta a fost. Numai că ştiţi cum e, hoţul neprins e cinstit. A căzut pe noi, care suntem capul răutăţilor acolo, vorba vine. Numai că, vedeţi, într-o instituţie publică nu poţi să faci ceva fără aprobarea cuiva, nu?", ne-a declarat Vasile Cârciu. Până la închiderea ediţiei, am încercat să luăm legătura cu Lidia Mureşan şi Ioan Ţiplea, însă aceştia nu au răspuns la telefon.