Primăria Recea vs. Composesorat – miza: 65 milioane euro

Disputa dintre Composesoratul Recea şi Primăria din localitate s-a transferat din instanţă în biroul primarului. Acesta din urmă a fost somat de Prefectură să pună în aplicare sentinţa Tribunalului prin care Composesoratului i se atribuie 165 ha teren păşune între localităţile Recea şi Baia Mare. Miza terenului este una uriaşă. Conform sentinţei, Primăria trebuie să pună în posesie Composesoratul cu încă 65 ha, echivalentul a 65 milioane euro.

La mai bine de 18 ani de la iniţierea demersurilor întreprinse de Composesoratul Recea pentru redobândirea proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist, problemele legate de vechile terenuri nu sunt soluţionate. În 26 mai, 2008, Tribunalul Maramureş a emis o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care a dispus resconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea Asociaţiei Composesorale Recea, pentru o suprafaţă de 165 ha teren de natură păşune, situat pe raza comunei. Însă Primăria Recea a refuzat aplicarea acesteia, conducerea Composesoratului fiind nevoită a se adresa Prefecturii. Printr-o somaţie trimisă Primăriei, Prefectura cere punerea în posesie, în regim de urgenţă, a Composesoratului, cu cele 165 ha. Având în vedere somaţia Prefecturii, primarul Octavian Pavel a convocat ieri dimineaţă o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Locale de Fond Funciar şi cei ai Asociaţiei Composesorale. Însă, lucrurile nu s-au clarificat, deşi sentinţa este fără echivoc. Octavian Pavel a explicat faptul că din cele 165 ha teren, Primăria nu poate pune la dispoziţie decât 100 ha, restul terenului fiind ocupat de construcţii, a fost retrocedat la Legea 18 sau are alţi proprietari. Aceasta înseamnă că din vechea păşune comunală, deţinută de cei din Recea, nu se poate retroceda pe vechiul amplasament decât o parte. Limita vechii păşuni începe de la drumul ce leagă Mocira de Săsar, pe ambele părţi ale şoselei de ieşire din Baia Mare, înspre vest. Răspunsul primarului a fost că nu mai există teren disponibil. Însă, reprezentanţii Composesoratului au arătat că au obţinut extrase de Carte Funciară ce dovedesc faptul că terenul cuprins între drumul Mocira – Săsar şi limita construcţiilor din Baia Mare (reprezentanţa Mercedes şi magazinul Real) este proprietatea comunei Recea. Aşadar, ar fi teren disponibil. De aici, s-au iscat polemici interminabile. Primarul susţine că terenul respectiv nu poate fi pus la dispoziţie atât de uşor, întrucât el se află în administrarea oraşului Baia Mare, după o împărţire administrativ – teritorială făcută în anii '60. Iar, pe de altă parte, 17 ha de teren din cele solicitate de membrii composesori ar fi fost deja retrocedate, iar acum aceştia au primit încă odată terenul din partea instanţei. De cealaltă parte, Asociaţia i-am pus în vedere primarului Pavel că indiferent care ar fi administratorul terenului aflat la limita dintre Recea şi Baia Mare, proprietar este comuna Recea, în concluzie, composesorilor trebuie să li se pună la dispoziţie diferenţa de teren până la 165 ha. Mai mult, aceştia l-au acuzat pe primar că a dat din terenul Composesoratului altora şi a pus în posesie solicitanţi la legile proprietăţii inclusiv pe terenul administrat acum de Baia Mare. "Din terenul nostru s-a dat să se construiască sediul actual al Vămii, deşi ne aflam în proces şi le-am pus în vedere că terenul este în litigiu. Nu s-a ţinut cont. Cum nu se poate retroceda din terenul aflat între drumul de Mocira şi Baia Mare? Dar atunci cum s-a dat teren pentru construirea magazinului Real sau a reprezentanţei Mercedes? Sau cum au primit acolo cetăţeni care au avut teren în altă parte", a întrebat Gheorghe Mădăras, preşedintele Asociaţiei Composesorale. Până la urmă, primarul a cedat parţial şi a propus o variantă de mijloc, pentru rezolvarea problemei celor 65 ha. Identificarea precisă a celor 17 ha cu care unii membri composesori au fost împroprietăriţi şi punerea în posesie a Asociaţiei cu restul de 48 ha. Varianta nu a fost pe gustul Composesoratului, care a pretins punerea în posesie cu 65 ha, în loc de 48, conform sentinţei Tribunalului. Ca de obicei, în asemenea cazuri adevărul este undeva la mijloc. Primăria nu poate refuza punerea în posesie din moment ce deţine teren disponibil, iar Composesoratul nu poate pretinde întreaga suprafaţă, dacă unii composesori şi-au primit terenurile înapoi. Cum se va termina această dispută rămâne să vedem, cert este că în zona respectivă terenurile reprezintă o miză deosebită, un ar ajungând până la 10.000 euro. Astfel, cele 65 ha teren solicitate de Composesorat valorează 65 milioane euro.