Stafia lui Achim e vie. Bântuie Prefectura.

Au trecut două săptămâni de la schimbarea lui Ghiţă Achim din funcţia de subprefect şi înlocuirea sa cu Pamfil Bercean, însă decorurile au rămas neschimbate în Prefectură. Parcă o stafie a lui Achim bântuie prin zonă, ţinând să ne reamintească importanţa sa în istoria instituţiei şi, de ce să nu ne amuzăm, revenirea sa pe un scaun mai sus. Sincer, mare lucru nu o să îmi aduc aminte despre Achim. Pun deja la trecut, trecând peste prostiile cu pălăria de prefect. Poate doar faptul că nu ştia nimic, niciodată. La orice întrebare, răspundea în doi peri sau complet pe lângă. Când cu inundaţiile, şi asta trebuie să o zic măcar acum, că la emisiunea lui Romeo Dobocan n-am mai avut vreme, de acum vreo doi ani, din Timiş, l-am întrebat pe Achim, într-o conferinţă de presă, ce s-a strâns pentru sinistraţi. Ştiam că se adunaseră doar câteva găleţi şi o lopată. Dar omul nu ştia nici asta. La câteva zile, la o conferinţă de presă a PD, la care a participat, suprinzător pentru un om apolitic, şi Achim, l-am întrebat din nou de ajutoare. Iar a fost pe dinafară, recunoscând că nu ştie. A treia oară, l-am prins mai pregătit. "Dănuţ", cu strigare directă către Dan Bucă, purtătorul de cuvânt, "adu-mi datele alea, cu sinistraţii", a fost replica lui Achim. Nici măcar atât nu reuşise. Să reţină două, trei cifre. Prea greu pentru un subprefect, despre care Mircea Man a afirmat, făcându-se de tot râsul, că a fost unul dintre cei mai buni subprefecţi din ţară. De la el de la ţară, probabil, din Chioar, că de altunde nu prea cred. Dacă ar fi să îl comparăm numai cu celălalt subprefect, Ştefan Gonczi, Achim nu are nici măcar faţă de... referent, la Prefectură. Darămite de nuşce sculă pe la Minister. Că aşa le stă bine demişilor, câte o promovare. A, şi o să mai ţin minte ceva. Maşina - veşnicul subiect al lui N. Teremtuş. Parcată sfidător în faţa instituţiei. Loc unde nimeni nu avea voie şi unde oricine parca maşina muşca o amendă. Dar Achim, nu.

Ales local cu piscină ilegală

Consilierul local Cornelia Negruţ, fost şef al Vămii Baia Mare, a reuşit performanţa de a construi în propria curte o piscină ilegală. Fascinanta poveste a piscinei a început în urmă cu mai bine de zece ani, însă până azi aceasta nu a fost pusă în legalitate. După mai multe sesizări venite din partea vecinilor, Primăria a somat familia Negruţ să sisteze lucrările până la eliberarea autorizaţiilor prevăzute de lege. Până acum, executivul Primăriei a evitat aplicarea unei amenzi.

Pare incredibil ca tocmai cei ce aprobă ridicarea construcţiilor într-un oraş să execute lucrări fără autorizaţie, dar este adevărat. Recent, în urma unui scandal iscat între proprietarii mai multor imobile din Baia Mare, a ieşit la iveală un fapt incredibil. Unul dintre consilierii locali băimăreni construieşte fără autorizaţie. Cornelia Negruţ, consilier local, preşedintele comisiei de sănătate şi protecţie socială din cadrul CL Baia Mare, şi-a construit în curtea casei o piscină, fără a avea autorizaţiile necesare în acest sens. Lucrarea a început în 1995, însă nu a fost terminată. Vizavi de ilegalitatea acestei piscine, Primăria a fost sesizată de un vecin, cu care familia Negruţ a intrat în conflict, în urmă cu ceva vreme. Pornind de la sesizarea respectivă, reprezentanţii Serviciului de Disciplină în Construcţii, din cadrul Direcţiei de Urbanism a Primăriei, au trecut la verificări în teren. S-a constat existenţa unei piscine neterminate, care nu are autorizaţie de construire. Mihai Miclăuş, şeful Serviciului, a declarat că Primăria a emis o somaţie de sistare a oricăror lucrări legate de piscina familiei Negruţ, urmând a se emite actele necesare intrării în legalitate. "Construcţia piscinei a început în urmă cu ani buni. Ea nu funcţionează acum, fiind neterminată. La ultimul control efectuat de noi în luna iulie, am observat faptul că la piscină s-a lucrat recent. Am verificat actele şi am constatat că nu există autorizaţiile necesare, deşi legea cere acest lucru. Am emis o somaţie de sistare a lucrărilor şi de depunere a documentaţiei tehnice pentru autorizare. În prezent, aceasta s-a depus, însă nu s-a emis un certificat de urbanism. Până la intrarea în legalitate, lucrările nu pot fi reluate. Noi am emis doar o somaţie, fără a aplica vreo amendă, o eventuală sancţiune putând fi aplicată doar de viceprimar. Acesta nu este un caz singular. Cu siguranţă, în oraş sunt mult mai multe piscine decât autorizaţii. Trebuie să verificăm", a afirmat Miclăuş.

În prezent, cuantumul amenzilor pentru executarea unor construcţii fără autorizaţie este cuprins între 10 milioane şi 1 miliard lei vehi. Viceprimarul Mircea Dolha consideră normală aplicarea unei amenzi. "Nu m-am ocupat personal de această problemă, ea fiind dată spre rezolvare celuilalt viceprimar. Dar dacă s-a încălcat legea, din punctul meu de vedere, firesc ar fi să se aplice sancţiunea amenzii", a declarat Dolha. Dacă se va aplica şi o amendă, rămâne de văzut, cert este că unul dintre consilierii locali băimăreni a încălcat legea, executând o construcţie fără autorizaţie. Contactată telefonic, Cornelia Negruţ a evitat un răspuns tranşant în ceea ce priveşte autorizaţia de construire pentru piscină. "Vecinii au sesizat Primăria că nu am autorizaţie pentru extinderea executată la casă, la construcţia din curte şi la piscină. Autorizaţie pentru casă am încă de când am construit. Din '95 – '96. Iar piscina am betonat-o tot în acea perioadă. De la Primărie ni s-a spus să... Am depus documentaţia necesară. Acum vecinii vin cu tot felul de poveşti. Însă tocmai ei au construit fără autorizaţie şi nu au respectat condiţiile de ridicare a unei construcţii. Şi pentru aceasta îi voi acţiona în judecată. Sunt nişte oameni ciudaţi. Le-am permis să aibă acces la canalizare, energia electrică, iar acum, când am ridicat un gard, au chemat jandarmii şi poliţia", a spus Negruţ. Mai trebuie precizat faptul că între familia Negruţ şi vecini există un conflict mai vechi, accentuat în timp, soldat cu o serie interminabilă de reclamaţii din partea ambelor tabere. Mai întâi, familia Negruţ a depus la Primărie o reclamaţie în care cere totodată sistarea lucrărilor executate de vecini, invocând faptul că distanţa între construcţia acestora şi limita de proprietate ar fi depăşită. S-a constatat că a existat o depăşire de câţiva centimetri. Nu mai mult de o palmă. Aticul era puţin ieşit. Apoi, a venit rândul familiei vecine, Bodnar, să reclame că ferestrele casei familiei Negruţ nu sunt corect amplasate, ele fiind la o distanţă mai mică de 1,90 m faţă de limita de proprietate. Şi reclamaţiile au continuat. Ambele familii s-au acuzat reciproc de faptul că s-a construit ilegal. Până acum, adevărul s-a dovedit a fi undeva la mijloc, ambele familii construind dincolo de limitele legale.

poza săptămânii (XXVI)

La aşa mijloc de locomoţie trebuia şi un portbagaj pe măsură. Ba chiar şi o plăcuţă de înmatriculare, ca totul să fie mai mult decât legal. O mică scăpare cu fierul vechi prins ca din greşeală de cadru, dar de ce să fim răutăcioşi cu detaliile? Mai bine am remarca modul drastic de respectare a normelor legale: nicio remorcă fără plăcuţă, fie ea şi sub forma unei lăzi de plastic. Absolut genială ideea! Să mai spună cineva că prietenii noştri tuciurii calcă strâmb, dincolo de rigorile legii.

inundaţii în Maramureşul istoric

Inundaţii mari "peste Deal". Pe valea Vişeului, casele au fost inundate. Câteva imagini trimise de consilierul municipal Vasile Vlaşin, de la hala şi casa sa, din Moisei.

cu drujba prin... buget

Cum stăteam mai zilele trecute prin bucătărie şi molfăiam o bucată de slănină, numa' ce aud un zgomot suspect, ca de motor. Vruuuum, vuuuum. Scot capul pe geam. Un nene pendula un soi de drujbă, pe lângă gardul viu din faţa blocului. Na, zic, a venit tanti Rosal(ia) să dea cu toaletarea şi pe strada noastră. Şi ce iute se mişca, în câteva secunde a terminat latura din faţa blocului şi a trecut pe cealaltă parte. Începea să-mi placă, mirosea a fân. Iată că se poate mi-am zis, să facă şi ăştia ceva ca lumea. Ca lumea a şi fost. Lumea a treia. Adică, după ce a periat nenea cu drujbociul, aşa a rămas. Maldăre de crengi, frunze, bălării şi alte minuni lăsate pe drum şi trotuar. Iniţial am crezut că va veni şi echipa de susţinere, ca în filmele americane, când poliţiştii apar după ce trece faza spectaculoasă. Dar nici măcar atât. N-a mai venit nimeni. Adică a venit. Dar tot nenea ăla şi încă unul leit. Băgau la greu pe o străduţă. Trebuia gătată şi Dragoş Vodă. Bifat în carneţel şi altă stradă la rând. Booon. Să zicem că io înţeleg spiritul civico - glumicol în cazul de faţă. Să mai pună mâna şi cei care stau în zonă să adune frunzele, că altfel vai şi amar de canalizarea lor, care se înfundă acum, cu ploile astea, iar strada plină cu apă iar e de ştire pe teveu. Ce nu mi-e clar mie în toată treaba asta e de ce unii încasează neşte bani şi fac lucru de mântuială. Adică, ori tu, municipalitate, plăteşti de la bugetul local, şi nu puţin, pentru un anume serviciu, care trebuie executat ca la carte, din cap în coadă, să nu avem discuţii, ori, de la bun început, aduni oamenii şi le spui: măi, fraţilor, uitaţi care e treaba! Că tot nu aveţi de lucru pe acasă, mai puneţi mâna şi faceţi ordine în curtea blocului. Şi atunci, oamenii ştiu o treabă. Se descurcă în consecinţă. Cu siguranţă fiecare bloc va avea o echipă de harnici care vor pune osul la treabă: un boschet, un gătej şi ar ieşi cumva. Dar să închei contracte pe bani serioşi şi să primeşti servicii de mântuială... chiar că ceva miroase în treaba asta. Şi nu a fân.

primarul Cristian Anghel, achitat motivat

În cursul zilei de azi, instanţa a finalizat motivarea sentinţei în dosarul primarului Cristian Anghel, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Puteţi citi integral sentinţa accesând această adresă - proces Anghel.

laptopuri în Penitenciar

Zilele acestea, deţinuţii Penitenciarului Baia Mare vor avea parte de o nouă facilitate. Este vorba de aplicarea unui act normativ care prevede posibilitatea folosirii de tehnologie IT. Astfel, toţi deţinuţii interesaţi vor putea utiliza un laptop, în cazul în care dispun de unul. Deocamdată, deţinuţii vor avea liber la folosirea laptopurilor proprii, Penitenciarul nedispunând de resurse în acest sens. Totuşi, utilizarea calculatorului va fi controlată, în limitele prevăzute de lege. Directorul Vasile Chiorean a spus că vede în introducerea acestei facilităţi un pas înainte. Un progres evident. Însă, rămâne de văzut dacă deţinuţii se vor putea abţine de la a da "ţepe" pe internet, fraudele de acest gen fiind foarte la modă.

Demolition Man, part I

Pentru Mircea Dolha, săptămâna a început în forţă. Vicele băimărean a trecut la demolarea a trei chioşcuri din zona Pieţei Izvoarele, pe motiv că ele nu ar avea ce căuta pe domeniul public al urbei. Mai precis, funcţionează în ilegalitate, în baza unui contract încheiat de închiriere, între comercianţi şi... Florian Adiel, directorul Pieţei. Director care nu este proprietarul terenului. Jale mare la despărţirea de pământ, însă cele trei chichineţe s-au dus, în două zile. "Demolition man" a fost necruţător şi a eliberat terenul după dialoguri mai mult sau mai puţin ortodoxe cu comercianţii. Mai întâi, dughenele s-au demontat, iar apoi au fost ridicate. Şi du-se au fost. Iată că se poate. Ce urmează, neşte garaje?

După prima zi a operaţiunii, una dintre căcăneţe s-a disipat... A doua a fost dată în lucru... ... cu băieţii muncind la greu. Iar ciocanul, sculă de bază în demolări. Mircea Dolha coafând explicaţii pentru ştirea zilei... ... sub privirile dezamăgite ale clienţilor. La un moment dat, ciocanul a cedat. Au fost aduse întăriri. Era o demolare, totuşi. Actele de ridicare a magherniţelor, semnate de Vasile Barbul cu însăşi mâna sa. "Gata băieţi, i-am păcălit! Le puteţi ridica!"

UE vrea să rupă gura... bloggerilor

UE pregăteşte, încet, încet, mijloacele de controlare a blogurilor. Cei care atâta vreme au deţinut monopolul asupra informaţiilor, la nivel global, se simt ameninţaţi de ceea ce înseamnă libertatea de a folosi un blog pentru transmiterea informaţiilor de tot felul. Marea problemă pentru masonii UE o reprezintă faptul că blogurile încep să devină tot mai credibile, în defavoarea presei tradiţionale, mai mult sau mai puţin controlată politic, financiar-economic etc. Nu ştiu cât de devreme s-au trezit şefii UE în privinţa restricţionării blogurilor, cert este că fenomenul a luat o asemenea amploare încât el numai poate fi controlat decât prin desfiinţarea internetului. Cu siguranţă, indiferent de restricţii, bloggerii care vor dori să posteze un anumit material pe internet o vor face. Mijloacele tehnice de evitare a eventualelor îngrădiri există. Însă, nu aceasta e chestiunea cea mai interesantă, ci modul în care unii încă persistă în a ne controla. Nu numai pe ziarişti, ci pe oricine "îndrăzneşte" a viola teritoriul marcat de cei cu influenţă. Evident, dacă nu ar exista temeri puternice legate de influenţa blogurilor, oficialii UE nu şi-ar bate capul cu acest aspect. Oricum, măsurile care se prefigurează reprezintă un grav atentat la libertatea de exprimare a individului. Mai multe, într-un articol semnat de Mihai Vasilescu.

din culisele demiterii directorului Bora

Demiterea managerului Spitalului Orăşenesc Vişeu de Sus a venit pe fondul unei tensiuni ce dura de mai multă vreme în instituţia pe care a condus-o. În repetate rânduri, membrii Sindicatului TESA au depus sesizări către Ministerul Sănătăţii şi ASP, acuzându-l pe directorul Flore Bora de management defectuos. De asemenea, reputaţia acestuia a fost ştirbită de o plângere penală, în care Bora este acuzat de una dintre infirmierele Spitalului că i-ar fi cerut acesteia din urmă să avorteze.

Zilele trecute, managerii spitalelor din Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus au fost demişi, în urma unor controale efectuate de Ministerul Sănătăţii Publice, la cele două unităţi spitaliceşti. În privinţa managerului Flore Bora, cel care a condus Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, măsurile luate de superiorii de la Bucureşti au venit pe fondul unor tensiuni care măcinau de mai multă vreme instituţia pe care a condus-o. Legat de numele său, au existat mai multe sesizări, depuse atât pe adresa Ministerului, cât şi pe aceea a Autorităţii de Sănătate Publică Maramureş (ASP), venite din partea unor angajaţi ai Spitalului, nemulţumiţi de modul în care fostul director înţelegea a-şi îndeplini atribuţiile pe care le avea. În materialele înaintate instituţiilor mai sus amintite, membrii sindicatului TESA al Spitalului explicau neregulile constatate de aceştia, vizavi de numele managerului Flore Bora. Ciudat este faptul că, deşi sesizările au fost urmate de controale ale reprezentanţilor ASP, nu s-au constatat deficienţe în activitatea profesională a lui Bora, în ciuda existenţei mai multor dovezi concludente în acest sens. Mai mult, Alexandru Ilieş, directorul ASP, a declarat că sesizările nu au niciun suport real, iar de "reclamagii" se va ocupa personal. Iată că nu a trecut mult timp şi el a fost contrazis tocmai de cei de la Minister, care l-au demis pe Bora.

Acte fictive

Una dintre reclamaţiile sindicaliştilor a privit modul în care Bora a luat deciziile de numire ale unor medici la secţia pediatrie. Din actele prezentate de angajaţii Spitalului reiese faptul că Bora a angajat mai multe persoane, fără ca respectivii medici să fi profesat la Spitalul Vişeu. Spre exemplu, Maria Pascu Cătălin, medic specialist pediatru, a fost încadrată în unitatea spitalicească de la Vişeu, începând cu luna septembrie, 2006, cu o jumătate de normă. Însă doar pe hârtie. Decizia a fost comunicată către Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş, care a trecut numele noului medic în baza de date, Maria Pascu Cătălin figurând ca şi medic al Spitalului condus de Bora. Membrii Sindicatului spun că angajările fictive de acest fel au fost motivate de eventualele finanţări urmărite de Bora pentru secţia pediatrie. Acelaşi manager a fost acuzat de sindicalişti că, prin propria decizie, îşi locă bani pentru plata orelor suplimentare la domiciliu. Într-un referat datând 27 decembrie, 2007, Bora a cerut aprobarea plăţii chemărilor de la domiciliu, pentru perioada 2 – 30 decembrie, nominalizând numărul de ore pe care l-a efectuat la muncă, la cererea fiecărui medic (el fiind medic pediatru). Această cerere antedatată arată faptul că ea era una fictivă. Practic, în 27 decembrie, Bora nu putea şti că peste două zile el va fi solicitat de urgenţă de doctorul Ruslan Negrescu, pentru exact două ore. Angajaţii Spitalului susţin că astfel de cereri nu au fost singulare. O altă acuză adusă de sindicalişti este aceea legată de reparaţii la blocul operator. Iniţial, s-a realizat un proiect de către SC Aris Baia Mare, valoarea lucrărilor fiind de 765 mii lei. Ulterior, Bora a început lucrările, însă în baza unui alt proiect ce era aproape identic cu primul, întocmit de Cupola Proiect SRL. De data aceasta, valoarea investiţiei a fost de 1.600 mii lei, iar lucrările au fost încredinţate direct, fără licitaţie.

"Vor să mă discrediteze"

Vizavi de sesizările angajaţilor, conducerea ASP a avut o luare de poziţie mai mult decât ciudată. Directorul Alexandru Ilieş a încercat să ne lămurească de faptul că la Vişeu nu există un conflict bazat pe date reale, ci unul inventat, care porneşte de la faptul că Ioan Chiş, liderul de sindicat, are o dispută personală cu Bora. Mai precis, managerul Spitalului i-ar fi reziliat contractul de muncă al fiului liderului de sindicat, angajat la Spital ca şi muncitor. De asemenea, directorul Ilieş s-a arătat contrariat de toate sesizările, ameninţând că va lua măsuri faţă de "acest" Chiş. Iată că zilele trecute, directorul ASP a fost contrazis de superiori, care l-au demis pe directorul Bora. Acesta din urmă ne-a declarat că toate problemele iscate la Spitalul Vişeu au la bază conflictul său cu Chiş. "Şi eu vă pot pune la dispoziţie acte. Acest Chiş a încercat să mă discrediteze. Acuzele pe care mi le aduce sunt fictive. Dacă nu-l dădeam afară pe fiul său, justificat, de altfel, nu se ajungea aici", ne-a spus Bora. La câteva zile de la discuţia avută cu fostul director, cinci dintre angajaţii Spitalului (printre care şi doi medici) şi-au dat demisia, nemulţumiţi fiind de activitatea şi atitudinea managerului instituţiei.

"Mă calcă în picioare dacă nu avortez"

Ex-directorul Bora s-a aflat în centrul unui alt scandal care a avut-o în prim plan pe una dintre infirmierele Spitalului. La începutul lunii martie, Irina Rad, infirmieră la secţia de Terapie Intensivă, a înaintat conducerii Sindicatului o adresă în care relatează un fapt incredibil. " În data de 03. 03. 2008, dl. dir. Flora Bora, m-a chemat în cabinetul său, unde mi-a adus injurii şi ameninţări, cum ar fi: panaramă, paraşută, înjurături, ameninţându-mă că mă calcă în picioare dacă nu avortez, eu fiind însărcinată în luna a treia, şi că mă dă afară din serviciu, dacă nu fac avort. M-a luat de spate, împingându-mă pe uşă afară. Aceste fapte au făcut să-mi fie rău, trebuind să merg la secţia ATI, să fac calmante, unde i-am spus doctorului Negrescu ce-am păţit. V-am adus acestea la cunoştinţă, dorind să luaţi măsuri, să nu mă trezesc concediată. Eu nu am cerut nimic nimănui pentru faptul că sunt însărcinată", se menţionează în adresa semnată în 5 martie, 2008. Imediat, Sindicatul Spitalului a înregistrat la Poliţia Vişeu de Sus o plângere pe numele directorului Flore Bora, acuzându-l de săvârşirea mai multor infracţiuni.

"Noi, Sindicatul TESA din cadrul Spitalului Orăşenesc Vişeu de Sus, formulăm plângere împotriva managerului Spitalului, medic pediatru Flore Bora, pentru tulburarea liniştii publice, încălcarea regulamentelor de ordine interioară, intimidare, şantaj, hărţuire, stresare şi ameninţare activă, amestec nejustificat în viaţa personală a domnişoarei Irina Rad, abuz în serviciu. La data de 05. 03. 2008, am fost informaţi în scris şi verbal de către membra noastră de sindicat că managerul unităţii, Flore Bora, s-a amestecat în mod total nejustificat în viaţa personală a acesteia, proliferând la adresa sa ameninţări şi injurii, într-un limbaj trivial, în incinta Spitalului, spaţiu public şi nu proprietatea privată a managerului. Acesta a ameninţat-o cu desfacerea contractului de muncă dacă nu se adresează medicilor de specialitate pentru întreruperea sarcinii (ea fiind însărcinată în luna a treia), i-a adus diverse injurii şi a bruscat-o fizic, împingând-o în afara cabinetului domniei sale, după ce chiar dânsul a invitat-o în acel spaţiu. Amestecul managerului în viaţa personală a Irinei Rad, ţinând cont şi de afirmaţiile şi pretenţiile formulate, constituie un amestec abuziv în viaţa privată a persoanei şi o încălcare gravă a drepturilor şi principiilor garantate de Constituţie", se menţionează în plângerea Sindicatului. Fostul manager a respins toate acuzaţiile aduse, declarându-se uimit de declaraţiile femeii. Cum se va soluţiona respectiva plângere, rămâne de văzut.

"Şeful corpului de control al ministrului a audiat peste 100 de angajaţi ai Spitalului. Iar cu privire la plângerea penală, au dat declaraţii cel puţin 30 de persoane." – Ioan Chiş, liderul Sindicatului TESA al Spitalului Vişeu.

Glasul Maramureşului

poza săptămânii (XXV)

Meseria, brăţară de aur. Nu se pierde în negura capitalismului post-decembrist. Cei obişnuiţi cu sifonul nu vor renunţa uşor la el. Amatorii sunt aşteptaţi la... sifonărie.

Citynews, gata de start şi în Maramureş

Joi, ora 12, fix. Lansare de lansare în presa locală. Ziarul online clujean Citynews începe în forţă şi în Maramureş, după cele două subredacţii deschise în Târgu Mureş şi Bistriţa Năsăud. Larisa Tivadar, redactorul şef, şi noua echipă promit multe. Cu siguranţă, stilul adoptat de Citynews va influenţa modul în care se face presă la noi, cu ştiri foarte prompte şi la obiect. Succes maxim colegilor de la City!

primarul Cristian Anghel, achitat

Astăzi dimineaţă, la ora 9, instanţa s-a pronunţat în dosarul primarului Cristian Anghel, trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Pe scurt, primarul Anghel a fost achitat, sechestrul asigurator a fost ridicat, iar cererea privind obligarea la plata a celor peste 300 mii euro, respinsă. Mai multe amănunte vom putea afla după ce judecătorii vor motiva această sentinţă, care poate fi atacată în termen de 10 zile. Cel mai probabil, DNA-ul va înainta apel.

instanţa a decis - domiciliul poate fi stabilit şi cu o declaraţie pe propria răspundere

Văd pe tot felul de site-uri şi forumuri că unii se miră de hotărârea instanţei prin care consilierul municipal Vasile Vlaşin a fost validat în funcţie. Prbobail sunt cei mai puţin familiarizaţi cu mersul justiţiei şi aplicarea legii. Este o prostie că s-a ajuns ca judecătorii să facă ordine în instituţiile administraţiei publice locale. Sunt mii de dosare cu probleme serioase care îşi aşteaptă soluţionarea şi cei câţiva judecători de contencios ai Tribunalului Maramureş trebuie să-şi piardă vremea cu validări/invalidări pentru că meciurile politicului îi împiedică pe domnii consilieri să se uite în buletinul colegului lor. Vlaşin are păcatele sale, la fel ca fiecare dintre noi. A deranjat în campanie mai mult ca alţii? Asta e, să plătească pe plan politic dacă e ceva de plătit. E jenant ca magistraţii noştri, cu zeci de dosare pe şedinţă, să vadă cereri de genul următor: Săru' mâna, tanti instanţă! Mă numesc Vasile Vlaşin şi am fost ales consilier local. Vă rog a binevoi a vă uita pe buletinul meu şi a constata că pe el scrie o adresă în care apar următoarele două cuvinte: Baia şi Mare. I-am rugat pe colegi să îmi citească adresa din buletin, dar ei au zis că ştiu mai bine, că eu locuiesc în altă parte. Poate dumneavoastră veţi fi mai convingătoare şi îi veţi face să se uite şi ei în buletinul meu, pentru a mă valida. Mulţumesc anticipat! La o asemenea cerere, răspunsul instanţei nu putea fi decât unul singur. Juristul Consiliului Local a fost întrebat de preşedintele completului cum face el dovada domiciliului. După ezitări, fâstâceli, scărpinat după ureche, acesta a răspuns firesc: cu buletinul (carte de identitate, pe stil nou). Omul a fost sincer. Ce putea răspunde? Însă, judecătoarea l-a completat. Şi, desigur, ştiţi că era suficientă şi declaraţia pe proprie răspundere. E, asta chiar a pus capac la toate. Din proprie experienţă vă spun că judecătorii mai greşesc. Dau şi soluţii aiurea. Multe, chiar. Însă puţine, comparativ cu numărul de dosare judecate. O fac pe fondul neatenţiei, grabei, studierii superficiale a dosarelor, oboselii sau altor influenţe mai mult sau mai puţin ortodoxe. Totuşi, când presa e cu ochii pe un anumit dosar, nu-şi permite nimeni luxul de a călca strâmb. Acolo unde nu există interpretări, legea se aplică aşa cum scrie la carte. Amuzantă reacţia secretarului Rodica Brad, care, la auzul sentinţei, să se dea de ceasul morţii, că instanţa nu s-a pronunţat bine, că trebuia să-i oblige pe consilieri să îl valideze pe Vlaşin. Lasă, doamna Rodica! Lasă, că ştie instanţa ce are de făcut. Şi fiţi sigură, că în asemenea dosare, nimic nu mişcă în frontul preşedintelui Mihai Pop - Cerneanu, care numai de sentinţe cu cântec nu are nevoie acum. Oricum ar fi, bine că s-a terminat şi povestea asta, măcar în faza instanţei. Cu siguranţă ea va avea alte episoade. Mai jos, cartea de identitate a lui Vasile Vlaşin - pentru suspicioşi. Click pentru mărire.

Celelalte dosare în contencios, pe tema validărilor/invalidărilor locale, ce au avut termen tot vinerea trecută, cu pronunţare ieri, s-au soluţionat după cum urmează: celor trei consilieri de la Cupşeni invalidaţi de colegi, Vasile Tira, Teodor Buda şi Grigore Pop, li s-a admis acţiunea; Pompiliu Ispăşoiu, din Tăuţii Măgherăuşi, a fost validat şi el, alături de un alt consilier, din Ruscova; acţiunile celor din Botiza şi Deseşti s-au respins (cel puţin în cazul Deseşti era clar că nu vor avea câştig de cauză, din moment ce nu au fost în stare să calculeze cât reprezintă 2/3 din 11 - vezi aici); pentru dosarele legate de Baia Sprie şi Săcel s-au fixat noi termene, pe 1 august, respectiv 8 septembrie.

prefiguratele schimbări în CL Baia Mare

N-au fost atenţi nici măcar când au trecut strada, de la Consiliul Judeţean la cel Local, aşa că nu trebuie să mire pe nimeni faptul că aleşilor locali PD-L li s-a cerut demisia. Care demisie, surse interne, susţin că ar fi deja depusă de Fănică Pop, Mariana Pop şi Ovidiu Bârle Clipici. La "ceremonie" au lipsit Grâdinaru Douădejte şi Sanda Roman, adică suspecţii principali, care şi-au amânat ghilotinarea până la proxima convocare. Dacă demisiile în bloc ale democrat-liberalilor vor fi acceptate, că semnate sunt de câteva zile, vom afla, cel mai probabil, la începutul săptămânii ăsteia. Un alt eject din CL se pregăteşte şi la PSD, primul sub linie, Ovidiu Ştefan, trăgând tare să prindă şi el un scaun cu laptop în faţă. Cel vizat de schimbare este uşor de ghicit, cel în cauză adunând deja o bulină neagră, prin votarea pentru constituirea Consiliului Local ca parte civilă în procesul deputatului Ioan Hoban legat de schimbul de terenuri de la Kaufland, în timp ce colegii săi au votat exact invers. Ca de obicei, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită.

schimbare de cadre în magistratura maramureşeană

Absolvenţii de drept ce vor reuşi să treacă stupidele teste organizate pentru ocuparea posturilor de magistraţi se pot orienta spre un loc de muncă în judeţ. Recent, aproape un sfert din judecătorii Tribunalului Maramureş au ieşit la pensie. Începând cu 1 iulie, posturile ocupate de Margareta Valdman, Felicia Matei şi Elena Voiu au rămas vacante. Asta după ce alţi doi judecători ai Tribunalului, respectiv Otilia Tămăşan şi Viorel Mociran, s-au pensionat începând cu 1 iunie. De asemenea, începând cu aceeaşi dată a părăsit magistratura şi Ecaterina Ivanciuc, judecător la Judecătoria Sighetu Marmaţiei. Cele şase pensionări au venit în mod firesc, poate cu câteva semne de întrebare în privinţa judecătorului Mociran. Legat de situaţia sa au existat tot soiul de dicuţii referitoare la faptul că atât soţia, cât şi fiica sa prestează în avocatură, iar fiul este executor judecătoresc la Satu Mare, în timp ce nora prestează ca şi procuror la Parchetul Baia Mare. Probabil, omul s-a săturat de scenariile mai mult sau mai puţin plauzibile legate de soarta anumitor dosare în care soţia şi fiica apăreau ca apărători şi a decis să iasă la pensie. Foarte posibil să îl vedem şi pe el tot în Baroul Maramureş. Am spus că pensionările au venit în mod firesc, însă a nu se înţelege că printre ceilalţi ieşiţi din sistem nu se regăsesc judecători cu rude în magistratură sau avocatură. Şi dacă tot am pomenit de pensionări, nu trebuie să o uităm pe judecătoarea Victoria Borbei, care nu ştim ce mai caută în sistem, femeia având probleme serioase de sănătate. În urmă cu ceva vreme a fost sancţionată de superiori, după o ieşirie nervoasă în sala de judecată ce a necesitat intervenţia jandarmilor. Respectivele semne de schizofrenie (medical vorbind) recomandau pensionarea sa imediată. Ce pensii vor avea domnii ieşiţi din sistem nu este greu de imaginat, având în vedere faptul că unii dintre aceştia au realizat venituri anuale de peste un miliard lei În topul salariilor celor şase conduce detaşat Margareta Valdman, cu o medie de 110 milioane lei vechi, lunar, urmată de Otilia Tămăşan - 97 milioane lei, Elena Voiu - 80 milioane lei, Felicia Matei - 76 milioane lei, Viorel Mociran - 74 milioane lei. În comparaţie cu magistraţii Tribunalului, Ecaterina Ivanciuc, de la Judecătoria Sighet, pare mic copil, cu "doar" 40 milioane lei. Cu ce va urma din avocatură, îi aşteaptă nişte bătrâneţi lipsite de griji.

şedinţa de CL în imagini

Sculptorul Ioan Marchiş a expus o reprezentare la scară redusă a statuii lui Pintea Viteazu. Aceasta va face parte dintr-un proiect mai larg, de revigorare a zonei verzi din intersecţia de la "buclă", unde se intenţionează un mic parc.

În sală, mult public, venit să asiste la spectacolul alegerii viceprimarilor. Nu a fost cazul. Showul a cam lipsit. Colega mea Meda Muntean a remarcat interesantele sandale afişate de doctorul Ioan Blăjan şi Dinuca Sălăjean. Foarte trendy, recunosc. Iar acum, naşii, doamnelor şi domnilor. Mircea Dolha liniştit de colegi că va ieşi fără probleme. Până s-au întocmit buletinele de vot, Mitică Matei s-a asigurat că varianta topless a Sandei Roman este una reală. Liberalii n-au putut fenta. Naşul Radu Ştef a supravegheat "corectitudinea" votului. Deci, nu a fost blat, din moment ce Dolha a luat 22 din 22. Şi a ajuns vice. Edilul Cristian Anghel îl felicită pe celălalt vice, Istvan Ludescher. Iar "Mami" îl îmbrăţişează pe Dolha. În sfârşit, PSD-ul are viceprimar în Baia Mare. Măcar atât. "Măi, băieţi! Ce se întâmplă, am ieşit?, am ieşit? Restul e cancan!" Vicele Dolha, fericit că a scăpat de ceea ce se temea mai mult - "obţinerea" sub pragul de 12 voturi, un eveniment nefericit care l-ar fi putut sălta din funcţia de preş al partidului. A fost exact pe dos. A ieşit cu 100%. S-a scos. În concluzie, a ţinut un spici scurt în faţa celor câtorva membri ai PSD Baia Mare, întruniţi într-o şedinţă ad-hoc. Iată unde se investesc banii noştri. Trei "plăşmi" pentru domnii consilieri. Că nu le ajungea un ecran mare cât china pe care să urmărească proiectele de pe ordinea de zi şi modul în care se votează, mai era nevoie şi de aceste ecrane plate, poate, poate or fi atenţi şi ei la şedinţă. Asta în cazul în care reuşesc să ia o pauză între două "solitaire" şi un "tetris".

Între timp, pentru că şedinţa o luase pe o pantă deloc interesantă, unii au început a se plictisi. Şi, oricum, ziarul cu Sanda Roman era mai atrăgător decât un borderou de şedinţă. Radu Ţolaş a ţinut şi el să se convingă de lipsa unui trucaj în poza cu pricina.

Alţii şi-au aerisit picioarele. În sală, căldură mare, monşer... Ginecologul Grădinaru, obişnuit a vota cu două degete, s-a adaptat mai greu situaţiei, încurcând butoanele în momentul votului, fapt pentru care acesta s-a reluat. Ce să faci, e greu cu trei butoane. Ne întrebăm cum se descurcă în faţa laptopului, că ăsta are peste 100. Când s-a ajuns la subiectul Vasile Vlaşin, liberalii s-au retras la o ţigară strategică. Şi acolo au rămas. Nici până la această oră nu s-a mai votat nimic legat de consilierul invalidat. Şi nici nu aveau de gând să voteze, mai ales că pe Radu Ştef l-a apucat, subit, durerea de mână, auzind că mai trebuie să voteze odată. Vica Pârvu îi explică lui Vlaşin motivele pentru care consilierii s-au hotărât să sară peste acest punct şi să treacă direct la şampanie. În planul secund, Mitică Matei, la mobil. Probabil îşi mai anunţa vreo doi, trei prieteni că a reuşit să-şi vadă visul cu ochii: un viceprimar la Baia Mare. Măcar atât. Dolha s-a achitat de prima sarcină de serviciu şi a turnat şampanie colegilor care l-au votat. "Naşul", lămurind-o pe "Mami" că un compromis e de preferat oricând în locul unui scandal. Singura nefericită a fost Sanda Roman. După ce era cât pe ce să fenteze Primăria de un laptop, ea înţelegând că are dreptul la două (îi sugerăm să încerce în primă fază cu unul, că pe lângă "messenger", mai poate fi folosit şi la altceva), spre spaima celor care le au pe inventar, Sanda Roman şi-a admirat bustul în ziarul lui Grigore, neînţelegând cum i-a fost hackerită căsuţa de mail. Marele câştigător, Mircea Dolha, care a cucerit zâmbetele tuturor. Puţin mai multă atenţie la poziţia mâinilor, în rest... totul e ok.

pentru prieteni şi "prieteni"

Celor care citesc regulat acest blog le sunt dator cu o explicaţie. Tocmai mi-am schimbat locul de muncă. "Prietenilor" ţin să le precizez că nu am plecat din presă, deşi recunosc faptul că am fost tentat. Celorlalţi prieteni le spun că zilele trecute m-am transferat, nu e niciun secret, atât de la Gazeta de Maramureş, cât şi de la Cinemar TV. Aşa s-au potrivit lucrurile. Am ales AXA TV şi Glasul Maramureşului. La AXA voi presta două emisiuni săptămânale. Una de anchete/investigatii/atitudine/dosar/reportaje sociale (duminica de la 7, seara), iar cealaltă, cu aspecte juridice (că tot am atâtea tangenţe cu justiţia). Cât despre Glasul, voi scrie doar atunci când voi avea subiect, şi nu de dragul de a umple paginile. După 6 ani petrecuţi la Gazeta de Maramureş şi 6 luni, la Cinemar TV, am optat pentru această schimbare, în contextul unei propuneri pentru dezvoltarea unui proiect despre care voi vorbi cu altă ocazie. Sunt ferm convins că, hai să pun şi o virgulă, aceia care m-au citit/urmărit până acum o vor face şi în continuare, indiferent de instituţia media pentru care voi presta.

Mascarada invalidărilor locale

A trecut mai bine de o lună de la alegerile din 1 iunie, iar problemele legate de situaţia aleşilor locali din mai multe localităţi ale judeţului continuă. Aproape 50 de consilieri locali din peste 20 de localităţi au fost invalidaţi, în multe situaţii ajungându-se în instanţa de judecată. Până acum, niciunul din motivele care a stat la baza invalidării aleşilor locali nu s-a dovedit a fi temeinic sau legal.

Alegerile locale din luna iunie au iscat diverse controverse. Un fenomen notoriu atât în Maramureş, cât şi la nivelul întregii ţări. Mai mult ca niciodată, alegerile au fost urmate de tot soiul de dispute în jurul validării/invalidării consilierilor locali. Din cele 76 de consilii locale din judeţ, mai bine de 20 au avut parte de o primă şedinţă cu cântec. Disputele politice între partide şi lupta pentru obţinerea posturilor de viceprimari au dus la situaţii inedite, cu foarte mulţi aleşi locali invalidaţi sau nevalidaţi (de la caz la caz) de proprii colegi de consiliu. De regulă, în asemenea situaţii, cei în cauză s-au adresat justiţiei, pentru soluţionarea litigiilor. Până acum au fost soluţionate mai multe cereri de acest gen, în toate cazurile instanţa hotărând validarea consilierilor aleşi. Cazul cel mai răsunător (lăsând la o parte mult mediatizatul caz al consilierului municipal Vasile Vlaşin) a avut în prim plan Consiliul Local Târgu Lăpuş, unde, din cei 17 aleşi, doar patru au fost validaţi. Astfel, neîndeplinindu-se condiţia întrunirii şi validării a minim două treimi din rândul celor aleşi, Consiliul Local nu s-a putut constitui. Imediat, hotărârile de invalidare au fost atacate la Tribunalul Maramureş, care, prin cele două sentinţe de la sfârşitul lunii iunie a dat câştig de cauză celor 13 petenţi. "E foarte bine că instanţa i-a validat. Aşa se poate constitui Consiliul Local. Chiar acum voi solicita prefectului să convoace o nouă şedinţă, săptămâna aceasta. Nu vă pot spune de ce s-a ajuns în această situaţie. Consilierii ridică mâna şi votează cum vor, nu-mi oferă explicaţii. Însă nu ştiu să fi avut un motiv anume. Pur şi simplu nu au votat pentru validarea colegilor. Probabil, au fost şi interese legate de alegerea viceprimarului", ne-a spus Niculina Chira, secretarul Primăriei Târgu Lăpuş. De asemenea, s-a reglementat şi situaţia de la Sălsig, unde cei doi aleşi invalidaţi au câştigat în instanţă procesul cu Consiliul Local din localitate. Lunea aceasta, Tribunalul a admis cererea şi a dispus validarea lor.

La Baia Sprie, o situaţie ciudată, rodul luptei interne între membrii PNL. La şedinţa de constituire, trei dintre consilieri s-au trezit scoşi de pe listă de propriul partid şi înlocuiţi cu alţii. Practic, aceştia nu au avut confirmarea de validare din partea partidului, ceea ce a dus la imposibilitatea validării lor în plen. Ceea ce a urmat a fost un fel de struţo-cămilă specifică situaţiilor de acest gen. Celor trei nu li s-a permis să ia parte la şedinţa de constituire, în schimb au fost admişi să participe ceilalţi trei PNL-işit, deşi aceştia nu deţineau certificat doveditor al alegerilor. Mai mult, unul dintre aceştia, Gheorghe Cherecheş, a fost ales în comisia de validare. Cei trei nou veniţi au luat parte la şedinţă, votând alegerea comisiei de validare, validarea consilierilor şi constituirea consiliului local. Culmea, deşi au votat, aceştia nu au fost validaţi de colegii consilieri, singurul validat din rândul reprezentanţilor PNL fiind fostul primar Valer Barboloviciu, de la care, se pare, a pornit tot scandalul. Acesta s-a prezentat la şedinţă anunţând că în cazul colegilor săi nu există adrese de validare din partea PNL şi a propus înlocuirea lor. Consilierii invalidaţi s-au adresat şi ei instanţei, cerând anularea tuturor hotărârilor adoptate în acea şedinţă de constituire, cu toate că ea s-a desfăşurat în prezenţa reprezentantului Prefecturii. Secretarul Primăriei, Livia Mada, ne-a explicat motivul pentru care s-a ajuns în această situaţie. "Nu s-a respectat ordinea de pe liste. Cei de la PNL şi PD-L au avut o înţelegere internă. Trebuia ca fiecare să aducă minim 200 de voturi pe zona sa. Probabil, nu au fost mulţumiţi de prestaţia celor trei şi i-au scos de pe listă. Însă nu ştim ce se va întâmpla. Aşteptăm soluţia instanţei", a declarat Mada. Rămâne de văzut finalul cazului de la Baia Sprie, judecătorii urmând a se pronunţa vineri, 11 iulie.

Deşi Deseştiul este una dintre cele mai mari comune din judeţ, ca suprafaţă, de la demiterea primarului Ioan Pop, în urmă cu câţiva ani, condamnat penal pentru mai multe infracţiuni, practic nu am auzit nimic notabil legat de această localitate. Iată că a venit vremea să ne reamintim de Deseşti, după problemele apărute legate de constituirea Consiliului Local. Patru dintre aleşii locali au solicitat instanţei anularea hotărârilor de CL adoptate cu ocazia primei şedinţe de după alegerile din 1 iunie. Motivul invocat a fost acela al nelegalităţii constituirii Consiliului Local, datorită lipsei cvorumului. Din cei 11 consilieri aleşi, la şedinţa cu pricina fiind prezenţi doar 7. Cu acea ocazie s-a trecut la validarea consilierilor prezenţi şi alegerea viceprimarului. După calculele făcute de cei patru nemulţumiţi, două treimi din numărul total ar fi 7,2. În opinia lor, zecimalele trebuiau rotunjite înspre 8 şi nu înspre 7. În acest caz, numărul celor prezenţi fiind insuficient pentru constituirea Consiliului Local. Pentru elucidare, am apelat la opinia experţilor, reprezentanţii Prefecturii lămurindu-ne că demersul celor patru consilieri este mai mult o aflare în treabă, o acţiune ridicolă introdusă ca rezultat al necunoaşterii legii. "Este o jucărie. Au învăţat şi ei să împartă la 3 şi acum fac calcule. Legea spune foarte clar că în cazul în care se adoptă hotărâri privind bugetul, se rotunjeşte înspre numărul mai mare. Însă, în celelalte cazuri, nu se specifică nimic. Iar acolo unde legea nu specifică, este permis orice. Evident, în acest caz, nu se poate rotunji la 6. Dar 7 este perfect valabil. Aşa se întâmplă când unii nu cunosc legea. Face fiecare ce-l taie capul", a afirmat Ştefan Gonczi, subprefectul judeţului.

Cam în felul acesta s-a întâmplat în toate cele aproximativ 50 de cazuri de consilieri invalidaţi (numărul este variabil, în fiecare zi apărând surprize cu oameni scoşi sau introduşi pe liste de partidele pentru care au candidat), în prezent, pe rolul Tribunalului Maramureş fiind mai multe dosare care îşi aşteaptă soluţionarea, la termenul din 11 iulie. Nu putem încheia fără a aminti şi situaţia de la Bocicoiu Mare, unde reprezentanţii Partidului Conservator, în frunte cu Silvia Iurasciuc, au contestat validarea consilierilor PNL, PSD şi PD-L, cerând instanţei anularea hotărârii de CL adoptată cu ocazia primei şedinţe a noului Consiliu. Cei trei conservatori au argumentat că în cazul celorlalţi aleşi s-au depus declaraţii de acceptare a candidaturii datate şi semnate olograf, dar necompletate personal de candidaţi. Practic, a existat un formular, la care aceştia au adăugat o dată şi o semnătură. În plus, Iurasciuc & Co a pus în vedere instanţei că doi dintre consilieri sunt în acelaşi timp şi funcţionari publici, iar un al treilea este pensionat, cu gradul II de invaliditate, ceea ce echivalează cu lipsa totală a capacităţii de muncă. Dosarul a fost repede soluţionat, cu respingerea acţiunii conservatorilor. Tribunalul a apreciat că atâta vreme cât există o semnătură olografă pe acele acte totul este în regulă, iar despre incompatibilităţile referitoare la cei trei consilieri se poate vorbi numai după validarea acestora. Din datele pe care le avem până la această oră, situaţia celor doi funcţionari publici s-a reglementat, aceştia renunţând la funcţia de consilier local, iar problema pensionarului urmând a fi soluţionată de conducerea Casei de Pensii Maramureş. Cu excepţia acestui caz, în care s-a contestat validarea unor consilieri, toate situaţiile de invalidare/nevalidare au avut la bază micile orgolii din interiorul sau între filialele locale ale partidelor politice importante. Practic, nimic important. Mult zgomot pentru nimic. Nu au fost situaţii cu candidaţi care să nu îndeplinească vreun criteriu de eligibilitate şi nici de legalitate. Nu s-au constatat cazuri de fraudă electorală sau alte ilegalităţi. Toate aceste dispute, unele făcând obiectul unor dosare civile, nu au alt rol decât de a prelungi constituirea consiliilor locale, alegerea viceprimarilor, validarea aleşilor locali. Cu alte cuvinte, amânarea luării în serios a mandatului şi preluarea funcţiei pentru care au fost aleşi.

"Nu este firesc ceea ce se întâmplă, atâta timp cât există o legislaţie clară, ca o comunitate să nu aibă primar, viceprimar sau consiliu local. Deja au trecut trei săptămâni de la turul al doilea de scrutin şi lucrurile nu sunt clarificate." – subprefectul Ştefan Goenczi

Articol publicat în Glasul Maramureşului.

evaluarea blocului Horea 46A

Procesul săptămânii trecute a fost, cu siguranţă, cel legat de primarul Cristian Anghel. Vânzarea - revânzarea locului Horea 46 A a ridicat numeroase semne de întrebare. Inclusiv în cursul audierii martorilor s-a pus deseori problema preţului corect al imobilului. Atât în momentul primei vânzări, cât şi la revânzarea sa către Primărie. Aici ar putea fi una dintre cheile acestui caz. Câteva acte depuse la dosar arată că evaluatorii dau ca şi real şi deloc exagerat preţul plătit de Municipalitate pentru imobilul respectiv. Le voi prezenta mai jos:

- raport de evaluare întocmit de expertul evaluator Gheorghe Şimon, în septembrie, 2006 - oferta de preţ a Agenţiei Imobiliare Zona (Baia Mare), în octombrie, 2007 - oferta de preţ a Agenţiei Nacu Imobiliare (Baia Mare), în noiembrie, 2007 După cum se poate observa (click pe fiecare poză pentru mărire), la nivelul anului 2006, expertul evaluator a apreciat că valoarea imobilului este de aproape 700 mii euro, iar după un an, agenţiile imobiliare l-au evaluat la cel puţin 1 milion euro. Aşadar, peste preţul oferit de Municipalitate. Rămâne de văzut ce importanţă va acorda instanţa acestor acte.

poza săptămânii (XXIV)

Str. Victor Babeş, colţ cu str. Victoriei. În spatele unui bloc, pe şirul de garaje construit în stil post-decembrist, o chichineaţă inedită. Iniţial, am crezut că e o locuinţă. Că vreunul din cei care stau în zonă şi-a făcut o căsuţă de vacanţă în spatele blocului. Aer curat, vedere spre deal... Mai lipsea una bucată grătar şi o puneam de un picnic. Însă, întrebând vecinii, am aflat că respectiva improvizaţie este o cuşcă pentru porumbei. Culmea, nici măcar aprobarea celui pe al cărui garaj s-a ridicat nu există. Mişto ideea cu mansarda porumbeilor. Mi-a plăcut.

procesul edilului Cristian Anghel

Ieri, la exact două săptămâni de la ultimul termen, o nouă înfăţişare în cazul Horea 46A, dosar în care primarul Cristian Anghel a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu. Nu mai revin cu istoricul poveştii, în linii mari acesta se cunoaşte. Iniţial, imobilul aflat într-o stare mare de degradare a fost vândut de Cuprom unei persoane fizice, Liviu Chira, la preţul de 150 mii euro. La scurt timp, Chira l-a revândut Primăriei pentru un preţ de aproape patru ori mai mare (peste o jumătate de milion euro). Se pune problema dacă între edilul băimărean, primul cumpărător şi, eventual, conducerea Cuprom a existat o înţelegere prealabilă. La acest ultim termen au fost aduşi mai mulţi martori care nu au răspuns solicitării iniţiale de a se prezenta în instanţă. Respectiv, cu mandat de aducere. Printre numele sonore s-au numărat cele ale lui Claudiu Florescu, director Maramureş TV şi Ştefan Pop, consilier local PD-L. Chemaţi şi aduşi în jurul orelor 8.30 – 9, cei aproape zece martori au avut de aşteptat până pe la ora 15, pentru a da declaraţii în faţa judecătorului. Discutând cu martorii, am aflat amănunte interesante. Florescu mi-a spus că a fost luat de acasă, total pe nepregătite, taman când îşi făcea agenda zilei. "Erai în baia mică", l-am întrebat. "Chiar în baia mică eram, când au sunat băieţii la uşă. M-au întrebat dacă doresc să mă ducă ei la instanţă sau ajung şi singur. Le-am spus că mă descurc", a zâmbit Claudiu. Dom' Fănică a fost ceva mai norocos, el reuşind să-i "fenteze" în prima fază pe poliţişti, plecând de acasă încă de la ora 6, dimineaţa. L-au sunat pe mobil, pe la vreo 8, chemându-l la instanţă. Ciudat este că în cazul ambilor, a fost emisă doar o singură citaţie, la primul termen (cel puţin asta susţin cei doi), iar ulterior nu au mai primit nimic. Iar ieri s-au trezit că sunt citaţi cu mandat de aducere. În mod normal, trebuiau înştiinţaţi la fiecare termen şi citaţi în consecinţă, altfel, o citare cu mandat pare ridicolă. Omul nici măcar nu ştie că trebuie să se prezinte la proces şi este luat în bună dimineaţa din pat (sau din baia mică) şi dus înaintea judecătorului. Nu voi mai insista mult cu propriile constatări şi voi prezenta mai jos câteva din declaraţiile martorilor.

Atenţie, părăsiţi blocul!

"Spre sfârşitul anului 2005, începutul anului 2006, în faţa Primăriei Baia Mare au avut loc mişcări de protest din partea locuitorilor blocului aflat pe str. Horea 46A. Lucrând în presă, am întreprins investigaţii jurnalistice, subiectul fiind unul de interes. Totul a pornit de la faptul că, în 2005, locatarii au aflat că societatea Cuprom urma să vândă imobilul. Chiar şi în mass-media a apărut un anunţ referitor la aceasta (am înţeles că în Glasul Maramureşului, însă eu nu am văzut ziarul). Dacă primul protest a fost mai redus ca intensitate, cel din urmă, din martie/aprilie 2006, a fost unul mai mare, după ce pe uşile blocului apăruseră anunţuri referitoare la faptul că imobilul fusese vândut. Oamenii au spus că li s-a zis: 'Atenţie, trebuie să părăsiţi blocul!' În faţa Primăriei, aceştia au ameninţat că se aruncă pe geam, îşi dau foc, îşi taie copiii dacă nu li se rezolvă situaţia. Nu pot spune cât de reale erau acele ameninţări, însă ele au existat. Atunci, cetăţenii s-au întâlnit cu viceprimarul de la acea dată, Ovidiu Ştefan, care le-a spus, aşa cum se procedează în situaţii de acest gen, că va face tot posibilul pentru a-i ajuta. Având în vedere interesul în jurul acestui subiect, am monitorizat situaţia blocului şi chiar am făcut un film legat de acesta. Situaţia de acolo este dezastruoasă. Garsonierele sunt inumane. Am fost în fiecare din ele. Există doar instalaţie de curent, restul utilităţilor lipsind. Încălzirea se face cu lemne, în butoaie de metal improvizate, iar apa se găseşte doar la parter. Ulterior, am aflat că blocul s-a vândut cu 150 mii euro şi că s-a revândut cu 500 mii euro, după ce, iniţial, s-a vorbit de 1 milion euro. De fapt, Liviu Chira îl oferise cu un milion. Nu îmi pot explica de ce s-a ajuns la acest preţ. Având în vedere situaţia blocului, acesta nu valora 500 mii euro. Nu am cunoştinţe despre faptul că primarul Cristian Anghel ştia că blocul era de vânzare (înainte de cumpărarea sa de către Chira, n. red.), dar dacă viceprimarul a ştiut, era normal să-l informeze şi pe primar în legătură cu aceasta. După achiziţionarea imobilului, din ceea ce ştiu eu, nu au fost efectuate lucrări de reabilitare a acestuia." – Claudiu Florescu, director Maramureş TV

La mine nu a intervenit nimeni

"Ştiu de ce sunt aici. E vorba de blocul Horea 46 A, în jurul căruia s-a făcut atâta scandal. Am dat declaraţie la DNA Bucureşti, pe care mi-o menţin. Am votat cumpărarea sa, văzând în aceasta o necesitate pentru acei oameni. Am aflat de problemele lor atunci când oamenii au venit şi au spus că blocul se vinde. A fost vorba despre un protest ce a avut loc în anul 2006. Discuţia legată de bloc a apărut atunci când s-a pus problema cumpărării sale pentru rezolvarea problemei locatarilor. În Consiliul Local, părerile au fost împărţite. Cred că a existat o informare făcută de viceprimarul Ovidiu Ştefan, care a insistat pe partea oportunităţii cumpărării imobilului. La acea dată, nu ştiam că este de vânzare. După şedinţa de Consiliu, am vorbit cu o angajată a firmei mele, care mi-a spus că blocul este scos la vânzare. Ulterior, am aflat că blocul s-a vândut şi că locatarii trebuiau să-l părăsească. Nu ne-a interesat cine l-a cumpărat şi cu cât, noi voiam doar să rezolvăm problema socială. S-a constituit o comisie de negociere, din care eu nu am făcut parte, şi s-a cumpărat imobilul la preţul de 400 şi ceva mii euro. Valoare realistă, consider eu, ţinând cont de preţul pieţei. Mai exact, 250 euro/mp. Repet, realist. Cunoşteam valorile de piaţă ale imobilelor de la acea dată, căci şi eu vândusem un apartament în acel an. A fost un preţ fără TVA. Şi ştiu asta pentru că nu a fost specificat pe procesul – verbal încheiat atunci. După aceea, printr-o hotărâre de Consiliu Local s-a aprobat cumpărarea imobilului şi suplimentarea cu TVA-ul aferent. Nu cunosc dacă între primarul Cristian Anghel şi Liviu Chiar a existat o înţelegere prealabilă pentru cumpărarea blocului. Nu îl cunosc pe Chira şi la mine nu a intervenit nimeni, pentru el." – Ştefan Pop, consilier local

Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu

"În 2006, locuiam într-un apartament închiriat de la Liviu Chira. I-am cerut să ni-l vândă, dar acesta ne-a propus să cumpărăm o parte dintr-un bloc. Şi anume, 20% dintr-un imobil. Nu ne-a spus despre ce bloc este vorba. Nu am avut decât 5 mii euro. Am luat bani împrumut de la bancă şi de la cunoştinţe şi am strâns 15 mii euro. Iar 15 mii, a pus asociata mea la firma CIMO, Şimon Cipriana. În total, 30 mii euro. Aveam de gând să ne mutăm acolo, într-unul din apartamentele cumpărate, iar celelalte să le vindem. Apoi, am aflat că blocul se va vinde, iar noi urma să încasăm 54 mii euro. I-am dat banii lui Chira, cei 15 mii euro, pe bază de încredere şi după ce am semnat un contract. Nu ştiu cât reprezenta partea noastră de 10% din acel bloc şi nici câte apartamente ne-ar fi revenit. Nu am participat la negocierile duse de Chira cu Primăria Baia Mare, l-am delegat pe el în acest sens. Nu ştiu ca între Cristian Anghel şi Liviu Chira să fi existat vreo înţelegere." – Monica Pop, cea care a participat cu o cotă de 10% la cumpărarea imobilului, de la Cuprom SA – În cazul ei trebuie să fac o paranteză. Femeia a dat o declaraţie foarte încâlcită, amestecând date, locuri, întâmplări, ceea ce l-a iritat pe judecător. În plus, declaraţiile sale pot fi luate cu semne de întrebare, având în vedere că nu înţelege sensul unor termeni cum ar fi "inculpat" sau "cifră de faceri".

O ofertă care nu se poate refuza

"Liviu Chira cumpărase un bloc pe str. Minerilor, iar noi stăteam cu chirie într-un apartament, acolo. Am vrut să-l cumpărăm, dar el a spus că ne face o ofertă a unui bloc, din care să luăm 20%. Urma ca noi să reabilităm apartamentele ce ne reveneau şi să le vindem. În acelaşi timp, Chira trebuia să evacueze clădirea de locatari. Asta a fost şi o condiţie pusă de mine. Nu am ştiut preţul cu care Chira a cumpărat imobilul, am aflat doar la notar. Apoi, am înţeles că sunt probleme cu locatarii şi el a fost contactat de Primărie, urmând a negocia un preţ. Mi-a spus că va cere 1 milion euro. (Aici, judecătorul intervine şi întreabă: "Şi dumneavoastră ce aţi spus?") Mi-a surâs ideea. (În sală, zâmbete şi chicoteli.) Oricum, nu mă puteam opune, eu şi asociata soţiei având doar 20% din imobil. Chiar dacă l-ar fi dat la 160 de mii, să câştig doar două mii... Ce puteam spune? Era măcar un câştig şi nu o pierdere. Îi ziceam, Liviu, asta e! În final, mi-a spus că are de la Primărie o ofertă pe care nu o poate refuza, întrucât în zonă sunt probleme sociale. După ce am achitat tot ce a fost de plătit, am rămas cu 30 mii euro. N-am mai avut nici apartamentele şi nici nu mi-am putut cumpăra vreunul cu banii ăştia." – Doru Pop, soţul Monicăi Pop

Alăturat, vă propun şi un chestionar simplu, legat de opinia voastră vizavi de acest dosar. Mulţumesc anticipat pentru răspunsuri.

România, în clubul UE

Interviul europarlamentarului PSD, Adrian Severin, pentru Gazeta de Maramureş.