

duminică, 31 august 2008
abuzurile sexuale din Penitenciarul Baia Mare - declaraţii scrise

vineri, 29 august 2008
Incendiar - abuzuri sexuale la Penitenciarul Baia Mare

Deţinuţii Penitenciarului Baia Mare se revoltă. Mai mulţi dintre aceştia au fost de acord să dea declaraţii scrise privind abuzurile petrecute în interiorul unităţii. Unii declară că sunt abuzaţi sexual de colegii de celulă, iar alţii sunt supuşi la rele tratamente şi înscenări din partea angajaţilor închisorii. Sesizată vizavi de aceste abuzuri, conducerea unităţii nu a considerat că trebuie luate măsuri.
Zilele trecute, am intrat în posesia unor declaraţii scrise semnate de mai mulţi deţinuţi aflaţi în Penitenciarul Baia Mare. Mărturiile incendiare ale deţinuţilor respectivi constituie o formă de protest faţă de modul în care aceştia sunt trataţi de alţi colegi de detenţie sau de angajaţii Penitenciarului. Nu este prima dată când voci de după gratii se ridică pentru a trage un semnal de alarmă referitor la unele abuzuri petrecute în interiorul acestei instituţii a statului. În ultimele trei luni, doi foşti deţinuţi ai Penitenciarului, eliberaţi în această perioadă, au ieşit pe posturile de televiziune locale pentru a depune mărturii şocante privind micile afaceri ale angajaţilor instituţiei, condiţionarea acordării unor drepturi deţinuţilor, precum şi relele tratamente la care sunt supuşi unii dintre deţinuţi de către colegii de celulă. Sesizările privind abuzurile gardienilor sau ale deţinuţilor au ajuns la urechea conducerii, însă până acum nu s-au luat măsuri concrete. Mai mult, unii deţinuţi au înaintat sesizări scrise către Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi chiar Direcţia Naţională Anticorupţie, în speranţa demarării unor anchete privind ilegalităţile semnalate. Rezultatul a fost acelaşi. Nu s-a întâmplat nimic. Ajunşi la limita răbdării, unii deţinuţi au hotărât că este timpul să apeleze la ajutorul presei pentru a arăta societăţii civile de afară ceea ce se întâmplă în interior.
Violul din celulă
Unul dintre deţinuţi vorbeşte despre faptul că a fost abuzat sexual de colegii de celulă şi supus la rele tratamente. A sesizat asta medicului unităţii, însă acesta, în drept răspuns, i-a dat câteva prezervative. Vom reproduce fragmente din scrisoarea trimisă de acesta, cu eliminarea datelor care ar duce la identificarea sa. "Am venit la puşcărie major, dar recidivist. Am fost băgat pe camera X, unde am fost protejat de categoria mea penală, deoarece în pedepsele anterioare am fost abuzat sexual de către cei de pe această cameră. Un deţinut a aflat motivul pentru care sunt protejat pe acea cameră şi, ştiind că îmi este frică să fiu mutat, mă obliga să îi fac masaje care uneori durau toată noaptea, mă obliga să îl spăl pe picioare, să îi spăl lenjeria de corp şi să fac curat, spunând că eu sunt fetiţă şi asta e menirea mea. După şase luni de chin, nu am mai rezistat şi i-am spus că nu am să-i mai fac niciun serviciu. Atunci, el a luat foc şi mi-a spus că în ziua următoare mă va băga pe camera unde am fost abuzat sexual, să fiu din nou abuzat sexual, să îmi arate mie ce înseamnă să mă pun cu el. Apoi, m-a lovit de câteva ori peste faţă. A doua zi, dimineaţă, am fost chemat la cabinetul medical, unde mi s-a spus să îmi fac bagajele, că am fost băgat pe camera Y. La câteva ore de la mutarea mea de pe camera Y, am fost bătut crunt şi dat cu capul de pereţi, după care am fost din nou abuzat sexual de către doi deţinuţi. Când am terminat, m-au bărbierit în fund, mi-au pus unguent şi după aia au întreţinut relaţii sexuale cu mine. După aceea, am ieşit la cabinet, să cer ceva de măsea, că mi-au spart dinţii. Un doctor mi-a dat nişte prezervative şi mi-a spus: du-te, fă-ţi treaba, fetiţo! A doua zi, am ieşit la şeful de secţie, Filip, şi i-am raportat acest lucru, la care mi-a spus că se va rezolva, dar nu s-a rezolvat absolut nimic. După două zile, am ieşit la şeful de secţie, să mă mute de pe camera Y, pentru că am fost bătut şi supus la relaţii sexuale anale şi orale de către aceşti tineri. Am fost mutat, în schimb nu m-a dus la spital, deşi am cerut să fiu dus la medicul legist. Mi-a spus să merg în cameră, deoarece fac sex din plăcere. Am scris o declaraţie directorului despre acestea, dar cred că şi directorul unităţii ţine cu respectivii, deoarece nu am primit niciun răspuns de la el. Am cerut mai multor cadre să mă scoată la el, dar nu am fost scos. Când i-am spus doctoriţei că am fost mutat pe nedrept în acea cameră, mi-a zis că am dreptate, dar, în schimb, mi-a spus că ar trebui să fiu din nou mutat pe camera unde sunt acei băieţi deţinuţi care şi-au bătut joc de mine."
Înscenări cu asistenta medicală
Un alt deţinut a făcut confesiuni în ceea ce priveşte modul în care personalul închisorii înscenează deţinuţilor diverse fapte, după care li se întocmesc rapoarte de incident pentru a putea fi sancţionaţi şi a li se tăia eventualele facilităţi, cum ar fi permisiile, vizitele, pachetele etc. "Am lucrat la cabinetul medical ca planton, încă din iulie, 2006, bineînţeles, fără niciun câştig, că, vorba vine, nu se putea altfel. Abia în luna februarie 2007 am început să câştig şi zile ca toţi cei care muncesc în detenţie. Şi înainte şi după, eu tot aşa conştiincios mi-am făcut îndatoririle de planton, deci nimeni nu putea avea vreo reclamaţie în privinţa mea şi au avut încredere în mine, cu toate că circulau tot felul de zvonuri că aş vinde medicamente, zvonuri care plecau de la deţinuţi rău intenţionaţi care se drogau cu pastile, acestea pe secţie găsindu-se într-o veselie. Dar eu nu le dădeam şi atunci au început duşmăniile. Aşa m-am trezit că în iulie 2008 mi s-a întocmit un raport de incident de către asistentul medical Claudia Andreicuţ, pe motiv că în urmă cu trei luni am început să-i fac avansuri şi să-i vorbesc indecent, lucru care nu s-a întâmplat, cu siguranţă. Iar dacă totuşi ar fi fost aşa, de ce nu a făcut acel raport acum trei luni şi de ce abia acum? Părerea mea este că ea ar putea să aibe vreo relaţie cu vreun agent de pe schimbul ei şi să nu se afle, m-a băgat pe mine ca pe o perdea de a acoperi mizeria ei aici. Într-o dimineaţă, ieşind ea de pe schimbul de noapte, eu am luat coşul cu gunoi şi m-am dus să-l golesc. Şi ce să văd deasupra? Două prezervative folosite, lucru de care am şi întrebat-o, dar a început să râdă şi nu mi-a zis nimic altceva. Având în vedere că soţul ei este supraveghetor pe secţie, dar pe alt schimb, să scape basma curată faţă de colegi, cred eu, a plătit mai mulţi deţinuţi printre care unul dintre ei mi-a recunoscut ca să spună că în urmă cu ceva timp m-a surprins pipăind nevasta în cabinetul medical. Dar mă întreb dacă este aşa, acel cineva de ce nu s-a dus direct la supraveghetorul de pe secţie şi să-l cheme să-i arate dacă era adevărat ce fac eu sau dacă ar fi fost aşa, asistenta de ce nu mi-a făcut raport atunci? Există şi o explicaţie. Eu am dat în judecată pe comisarul şef Mihali, de la Biroul Judiciar Sighet, pentru abuz în serviciu. Cu toate probele pe faţă, aici, pe plan local, s-au muşamalizat toate, dar eu am cerut copie după acel dosar şi l-am trimis la Bucureşti, la DNA, care, în urma verificărilor, l-a trimis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru a da o nouă soluţie. Având în vedere că influenţa este prea mare aici la Baia Mare şi să ţinem cont că asistenta este din Sighetu Marmaţiei, nici nu mă miră faptul că face cum îi dictează alţii. Dacă ea susţine că i-am făcut avansuri în ultimele trei luni şi i-am vorbit indecent, atunci de ce semna pentru mine în registru să mă ducă în afara porţii trei, la arhivă, sâmbăta, când nu era nimeni în spate sau la ars deşeurile. Atunci nu i-a fost frică de mine că-i fac avansuri? Cu privire la toate acestea am făcut sesizări la DNA Bucureşti, la ANP şi am dat-o în judecată pe asistentă." În faţa unor asemenea relatări rămâi mut. Sesizăm pe această cale instituţiile statului competente în a demara anchete pentru verificarea declaraţiilor absolut şocante ale celor închişi, precum şi sancţionarea celor vinovaţi.
Replica directorului a fost de o demenţie rară. Pur şi simplu te lasă perplex.
"Nu ştiu să existe până acum decât o singură sesizare privind abuzurile sexuale. Am verificat, dar nu s-a confirmat. Este adevărat că deţinuţii au dreptul la prezervative şi primesc ori de câte ori solicită. Nu le putem interzice. Ele sunt cerute şi de cei care nu întreţin relaţii sexuale cu prietenele sau soţiile lor în camera conjugală. Relaţiile între persoane de acelaşi sex sunt prohibite în penitenciar, însă noi nu ştim ce fac ei cu prezervativele. Probabil învaţă cum se folosesc. Sigur, de mai multe ori. Şi noi trebuie să repetăm un lucru de mai multe ori până îl învăţăm bine", a declarat Vasile Chiorean, directorul interimar al Penitenciarului Baia Mare. No comment.
joi, 28 august 2008
două bloguri de urmărit

miercuri, 27 august 2008
Primăria Recea vs. Composesorat – miza: 65 milioane euro
Disputa dintre Composesoratul Recea şi Primăria din localitate s-a transferat din instanţă în biroul primarului. Acesta din urmă a fost somat de Prefectură să pună în aplicare sentinţa Tribunalului prin care Composesoratului i se atribuie 165 ha teren păşune între localităţile Recea şi Baia Mare. Miza terenului este una uriaşă. Conform sentinţei, Primăria trebuie să pună în posesie Composesoratul cu încă 65 ha, echivalentul a 65 milioane euro.
La mai bine de 18 ani de la iniţierea demersurilor întreprinse de Composesoratul Recea pentru redobândirea proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist, problemele legate de vechile terenuri nu sunt soluţionate. În 26 mai, 2008, Tribunalul Maramureş a emis o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care a dispus resconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea Asociaţiei Composesorale Recea, pentru o suprafaţă de 165 ha teren de natură păşune, situat pe raza comunei. Însă Primăria Recea a refuzat aplicarea acesteia, conducerea Composesoratului fiind nevoită a se adresa Prefecturii. Printr-o somaţie trimisă Primăriei, Prefectura cere punerea în posesie, în regim de urgenţă, a Composesoratului, cu cele 165 ha. Având în vedere somaţia Prefecturii, primarul Octavian Pavel a convocat ieri dimineaţă o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Locale de Fond Funciar şi cei ai Asociaţiei Composesorale. Însă, lucrurile nu s-au clarificat, deşi sentinţa este fără echivoc.
Octavian Pavel a explicat faptul că din cele 165 ha teren, Primăria nu poate pune la dispoziţie decât 100 ha, restul terenului fiind ocupat de construcţii, a fost retrocedat la Legea 18 sau are alţi proprietari. Aceasta înseamnă că din vechea păşune comunală, deţinută de cei din Recea, nu se poate retroceda pe vechiul amplasament decât o parte. Limita vechii păşuni începe de la drumul ce leagă Mocira de Săsar, pe ambele părţi ale şoselei de ieşire din Baia Mare, înspre vest. Răspunsul primarului a fost că nu mai există teren disponibil. Însă, reprezentanţii Composesoratului au arătat că au obţinut extrase de Carte Funciară ce dovedesc faptul că terenul cuprins între drumul Mocira – Săsar şi limita construcţiilor din Baia Mare (reprezentanţa Mercedes şi magazinul Real) este proprietatea comunei Recea. Aşadar, ar fi teren disponibil. De aici, s-au iscat polemici interminabile. Primarul susţine că terenul respectiv nu poate fi pus la dispoziţie atât de uşor, întrucât el se află în administrarea oraşului Baia Mare, după o împărţire administrativ – teritorială făcută în anii '60. Iar, pe de altă parte, 17 ha de teren din cele solicitate de membrii composesori ar fi fost deja retrocedate, iar acum aceştia au primit încă odată terenul din partea instanţei. De cealaltă parte, Asociaţia i-am pus în vedere primarului Pavel că indiferent care ar fi administratorul terenului aflat la limita dintre Recea şi Baia Mare, proprietar este comuna Recea, în concluzie, composesorilor trebuie să li se pună la dispoziţie diferenţa de teren până la 165 ha. Mai mult, aceştia l-au acuzat pe primar că a dat din terenul Composesoratului altora şi a pus în posesie solicitanţi la legile proprietăţii inclusiv pe terenul administrat acum de Baia Mare. "Din terenul nostru s-a dat să se construiască sediul actual al Vămii, deşi ne aflam în proces şi le-am pus în vedere că terenul este în litigiu. Nu s-a ţinut cont. Cum nu se poate retroceda din terenul aflat între drumul de Mocira şi Baia Mare? Dar atunci cum s-a dat teren pentru construirea magazinului Real sau a reprezentanţei Mercedes? Sau cum au primit acolo cetăţeni care au avut teren în altă parte", a întrebat Gheorghe Mădăras, preşedintele Asociaţiei Composesorale. Până la urmă, primarul a cedat parţial şi a propus o variantă de mijloc, pentru rezolvarea problemei celor 65 ha. Identificarea precisă a celor 17 ha cu care unii membri composesori au fost împroprietăriţi şi punerea în posesie a Asociaţiei cu restul de 48 ha. Varianta nu a fost pe gustul Composesoratului, care a pretins punerea în posesie cu 65 ha, în loc de 48, conform sentinţei Tribunalului.
Ca de obicei, în asemenea cazuri adevărul este undeva la mijloc. Primăria nu poate refuza punerea în posesie din moment ce deţine teren disponibil, iar Composesoratul nu poate pretinde întreaga suprafaţă, dacă unii composesori şi-au primit terenurile înapoi. Cum se va termina această dispută rămâne să vedem, cert este că în zona respectivă terenurile reprezintă o miză deosebită, un ar ajungând până la 10.000 euro. Astfel, cele 65 ha teren solicitate de Composesorat valorează 65 milioane euro.
marți, 26 august 2008
poza săptămânii (XXVII) - gay van for two, love counts, too

luni, 25 august 2008
consilieri incompatibili la Bocicoiu Mare
Doi dintre consilierii locali din Bocicoiu Mare sunt contestaţi de reprezentanţii Partidului Conservator. Aceştia au sesizat Prefectura cu privire la starea de incompatibilitate a celor doi aleşi locali. Unul dintre ei este pensionat în gradul II de invaliditate, iar celălalt conduce Căminul Cultural din comună. Cele 13 zile în care respectivii consilieri puteau opta pentru una din calităţi a expirat. Secretarul Primăriei se scuză, afirmând că el nu este responsabil de poziţia celor doi.
Alegerile din acest an s-au lăsat cu numeroase acţiuni în instanţă, invalidări, sesizări şi contestaţii vizavi de consilierii locali. Acestea au scos la iveală situaţii inedite, de aleşi locali incompatibili cu funcţia pe care o ocupă. Spre exemplu, la Bocicoiu Mare, reprezentanţii filialei locale a Partidului Conservator au contestat în instanţă validarea unora dintre consilieri. Pentru doi dintre aceştia, instanţa a respins acţiunea pe motiv că respectivii nu şi-au preluat încă mandatul, astfel că starea de incompatibilitate nu a putut fi constatată. Asta a fost în urmă cu mai bine de o lună. Acum lucrurile sunt diferite. Cei doi aleşi locali au fost validaţi, şi-au preluat atribuţiile, însă fără a renunţa la alte calităţi pe care le deţin, deşi legea prevede un termen de 13 zile pentru a face acest lucru. Alexandru Marina, consilier local la Bocicoi, este pensionat în gradul II de invaliditate. Legea precizează faptul că pensionarii în gradul I şi II de invaliditate nu pot avea alte surse de venituri. Doar cei încadraţi în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu remuneraţia aferentă unei jumătăţi de normă. În cazul respectivului consilier, incompatibilitatea este evidentă. Încadrarea în gradul II de invaliditate denotă tocmai lipsa totală a capacităţii de muncă. Într-o astfel de situaţie, ne întrebăm cum este el remunerat de Consiliul Local? Ce scrie în adeverinţa medicală a lui Marina? Este apt medical sau nu? Situaţia sa este una gravă şi prin prisma faptului că el a fost consilier local şi în mandatul trecut, deşi era pensionat tot în gradul II de invaliditate. Cu toate că reprezentanţii Primăriei au ştiut aceste aspecte, nu s-au luat măsuri. Lucica Pop, directorul Casei Judeţene de Pensii ne-a spus că într-un astfel de caz, aleşii locali nu mai pot beneficia de pensie. "Cei pensionaţi cu gradul I sau II de invaliditate nu pot avea alte venituri. În caz contrar, le suspendăm pensia. Rămâne să analizăm situaţia aleşilor locali aflaţi în incompatibilitate şi să luăm măsuri", ne-a spus Pop.
One man show
Un al doilea consilier contestat este Igor Druleac. El deţine, în acelaşi timp, şi funcţia de director al Căminului Cultural din localitate. Cămin care este finanţat de la bugetul local. Cei care aprobă modul de cheltuire a banilor de la buget sunt consilierii locali. Practic, Druleac îşi votează propriile surse de venit la instituţia pe care o conduce. Un fel de one man show de Bocicoi. La fel ca şi în cazul pensionarului Marina, Druleac nu este nici el la prima şmecherie de acest gen. Starea sa de incompatibilitate reprezentând o continuare a celei pe care a avut-o în mandatul trecut, când el a combinat cele două funcţii. În mod surprinzător, reprezentanţii Primăriei, deşi au cunoştinţă de cele două cazuri, nu consideră că trebuie luată vreo măsură, în opinia lor, aceasta fiind treaba altora. Mai mult, apreciază poziţia lui Druleac drept una firească. "În privinţa pensionarului există o incompatibilitate în sensul că el nu poate obţine venituri din alte surse. Însă nu e treaba noastră să urmărim asta, ci a Casei de Pensii. Legea nu arată că pensionarii nu pot fi consilieri locali. Probabil va fi verificat de cei de la Pensii. Iar despre Druleac, vă spun că nu e primul caz de ales local în Bocicoi care e director la Căminul Cultural. El e asociat unui cadru didactic. Iar consilierii locali pot fi şi profesori. E drept că Primăria finanţează în mare măsură Căminul Cultural, dar directorul nu e angajatul nostru", a declarat Vasile Hasciar, secretarul Primăriei.
"Secretarul se opune aplicării legii"
Deocamdată, Prefectura Maramureş a fost sesizată în privinţa celor doi consilieri incompatibili, urmând a se lua măsurile corespunzătoare. În acelaşi timp, conducerea PC Bocicoiu Mare îl acuză pe secretarul Hasciar că nu aplică legea. "Săptămâna trecută am înaintat o adresă către Prefectură, vizavi de situaţia celor doi consilieri. Încă nu am primit un răspuns. Marina şi Druleac aveau obligaţia, conform legii, să se hotărască în termen de 13 zile de la validare, la care dintre calităţile pe care le deţin doresc să renunţe. Nu au făcut-o până acum. Am introdus acţiunea respectivă în instanţă, dar, pe parcursul procesului, am realizat că nu am pus bine problema. Trebuia să-i lăsăm să treacă cele 13 zile şi apoi să ne adresăm Tribunalului. Din punctul nostru de vedere există o incompatibilitate în dreptul ambilor. Marina este pensionat în gradul II de invaliditate şi nu poate avea alte venituri. Iar Druleac este directorul unei instituţii finanţate de Primărie. Ceilalţi consilieri... ce să zică? Se complac în această situaţie. Le e frică să ia atitudine. Iar secretarul... Tocmai el se opune să aplice legea. El e un fel de supervizor a ceea ce se întâmplă în CL şi trebuie să vegheze la buna funcţionare a acestuia", a afirmat Silvia Iurasciuc, preşedintele al organizaţiei PC Bocicoiu Mare, vicepreşedinte al PC Maramureş. Cu siguranţă, subiectul nu este încheiat aici. Vom reveni cu date despre alţi aleşi locali incompatibili.
vineri, 22 august 2008
şedinţa lui cancan

viaţa unui tânăr de 24 de ani, la mâna instanţei

miercuri, 20 august 2008
boala mâinilor murdare se răspândeşte la Ardusat
Focarul de hepatită de la Ardusat a intrat în vizorul Prefecturii. Până acum, autorităţile statului s-au mulţumit să constate numărul tot mai mare de cazuri noi apărute. Din primăvara acestui an şi până acum, s-au înregistrat 50 de cazuri de bolnavi cu hepatită acută virală de tip A. Cauzele răspândirii bolii sunt diverse: lipsa igienei corespunzătoare, consumul de apă din fântânile care nu prezintă apă potabilă, groapa de gunoi supravegheată necorespunzător şi prezenţa resturilor animaliere aflate în putrefacţie, aruncate la întâmplare pe păşune.
În urmă cu mai bine de două săptămâni, presa a avertizat asupra existenţei mai multorcazuri de hepatită în comuna Ardusat. Totuşi, abia zilele acestea, semnalele au ajuns la Prefectură. Ieri dimineaţă, la solicitarea primarului comunei, prefectul Bondi Gyongyike s-a deplasat la faţa locului, unde a avut o întâlnire cu oficialităţile administraţiei publice locale, conducerea şcolii din localitate şi reprezentanţi ai Autorităţii de Sănătate Publică. În discuţie s-au ridicat două probleme: cea a cauzelor care au dus la apariţia a 50 de cazuri de hepatită acută virală de tip A, cu preponderenţă în rândul populaţiei de etnie romă, şi aceea a măsurilor care trebuie luate pentru a preveni răspândirea bolii şi la alte persoane.
"Primele cazuri au apărut în primăvară şi până acum s-au înregistrat 50 de cazuri. Bolnavii au fost internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Baia Mare, în prezent acolo aflându-se doar două persoane. Peste 80% dintre cei depistaţi cu această boală sunt romi. Cauzele apariţiei bolii sunt diverse. Noi o numim boala mâinilor murdare. Deci, în primul rând, lipsa unei igiene corespunzătoare. Apoi, condiţiile precare în care locuiesc aceste familii. Trăiesc foarte multe persoane sub acelaşi acoperiş. De asemenea, apa provenită din curţile oamenilor nu este potabilă. Testele efectuate de noi indică faptul că ea este sub parametrii corespunzători. În zonă nu există o sursă de apă potabilă, cea bună pentru consum aflându-se la câteva sute de metri distanţă", a afirmat Alexandru Ilieş, directorul ASP. Până acum, singura măsură luată a fost aceea a vaccinări a 70 de persoane care au intrat în contact cu cei diagnosticaţi pozitiv.
Hoituri pe câmp
Pe finalul întâlnirii, reprezentanţii ASP au pus în vedere Primăriei luarea măsurilor urgente de prevenire, prin informarea romilor cu privire la respectarea normelor de igienă, interzicerea consumului de apă din propriile fântâni şi prezentarea de urgenţă la medicul de familie, încă de la apariţia primelor simptome. De asemenea, începerea anului şcolar va fi precedată de o triere a elevilor. Aceasta se va face în urma unui simplu test de urină, care va indica eventualele persoane afectate de hepatită. O serie de măsuri urgente, însă, cu siguranţă va fi nevoie de mai mult. Din ceea ce am văzut la Ardusat, condiţiile în care locuiesc familiile de romi aflate la extremitatea vestică a localităţii sunt foarte propice pentru răspândirea epidemiilor de tot felul. Construcţii improvizate şi neîngrijite, copii jucându-se în mizerie, lipsa foselor septice şi a apei potabile sunt elemente fireşti în comunitatea romă de la Ardusat.
De asemenea, un alt pericol este reprezentat de groapa de gunoi, al cărei acces este neîngrădit. Singura aparentă oprelişte se află la drumul principal. O barieră deschisă aflată în grija unui paznic pe care nu l-am găsit la post. Cel puţin la ora la care am fost ieri pe acolo. Şi asta nu ar fi tot. La câteva sute de metri de comunitatea respectivă se află mai multe locuri unde se aruncă animale moarte. Un soi de şanţ plin cu apă, unde, din loc în loc, se pot întâlni urme de hoituri ce răspândesc un iz pestilenţial. Rămâne ca instituţiile abilitate să constate dacă ele provin sau nu de la fabrica de produse din carne aflată în apropiere. Cert este că aruncarea animalelor moarte şi a resturilor animaliere reprezintă un focar de infecţie şi o sursă de răspândire a bolilor în zona periferică a comunei Ardusat.
duminică, 17 august 2008
poluare Mică în baia Mare (II)
vineri, 15 august 2008
Ukro vs. Hulbar (live update: la pauză, conduce Hulbar)
marți, 12 august 2008
CL plus Vasile Vlaşin nu egal love

