Am tot zis ca o sa scriu cateva lucruri despre procesul lui Dan Parcalab de miercurea trecuta. Si o sa o fac, pentru ca nu ma pot rabda sa nu va spun ca dosarul asta impresioneaza mai mult prin numarul imens de pagini (3.900) si nu prin ceea ce contine. Asa cum era de asteptat, procurorul a cerut mentinerea lui Dan in stare de arest, afirmand ca acesta reprezinta un pericol public concret. Ni s-au confirmat in acest fel informatiile pe care le aveam noi, conform carora cu o saptamana inainte, partile vatamate fusesera contactate de cei de la Cluj si intrebate daca asupra lor s-au facut sau nu presiuni. In conditiile in care urmarirea penala se incheiase si dosarul era trimis la instanta. Doi dintre delatori au spus ca s-au facut. Unul ar fi primit un telefon. O voce groasa, de barbat, ce s-a recomandat a fi un electrician, i-ar fi pus in vedere sa o lase mai moale cu declaratiile date procurorilor. Iar un al doilea s-a simtit afectat de materialele de presa aparute in media locala in legatura cu persoana sa. Iata argumentele pe care procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj le-a prezentat instantei, motivand ca astea sunt indicii temeince pentru ca Dan sa mai ia 29 de zile arest, asa, din "poignet". Desigur, presa de la noi nu ar fi trebuit sa scrie nimic despre asrestarea lui Dan, sa o treaca la "soparle", drept o stire neverificata si sa se apuce sa scrie in draci despre afacerile murdare ale unora si altora, despre ambasadori, carnatari, someri, pomfructe, brutarii, jokeri, cascaval, inghetata, licitatii etc (fiecare se incadreaza la categoria la care doreste). Mai mult, procurorul a apreciat ca la baza acestor "iesiri" ale presei s-ar afla scrisorile lui Dan scrise din arest si publicate pe blogul sau. Cati din cei prezenti stiau ce e aia blog, ramane de vazut, cert este ca in cuvantul de final, Dan i-a cerut procurorului sa nu jigneasca inteligenta judecatorilor pretinzand ca ar fi influentat din arest "campaniile" de presa, primele sale scrisori sosind acasa la mult timp dupa ce presa maramureseana ceruse imperativ institutiilor statului eliberarea lui Dan. Si mai trebuie amintit un lucru. Maestrul Jurj, unul din aparatorii lui Dan, a precizat in instanta ca declaratiile date in 25 ianuarie apar pe un formular tipizat al... Ministerului de Interne. Ce atributii are acesta in a lua declaratii pentru un dosar trimis in instanta este greu de explicat.
Daca dosarul lui Dan se prezenta foarte subtire, ramanea de vazut ce se va intampla cu ceilalti inculpati. Din cele aratate de avocati, intreg dosarul Gazeta avea fisuri atat de multe incat era de neconceput ca niste profesionisti precum procurorii DIICOT sa ajunga sa aiba atatea scapari. In special la intocmirea rechizitoriului. Un rechizitoriu atipic, care nu descrie concret actiunile inculpatilor, ci reda doar ceea ce au declarat pretinsele victime. Multe din declaratii privesc fapte anterioare lui 2005, momentul constituirii asa-zisului trust de presa. Deci ele nu pot fi luate in calcul. Pentru ca altfel nu se justifica in nici un fel competenta DIICOT in a se ocupa de acest dosar.
Inregistrarile telefonice. Ei bine, acestea au constituit un alt motiv pentru care inculpatii au fost considerati "pericole publice". Nu atat prin faptul ca ele ar arata modul in care au santajat cei din trust, ci prin... limbajul indecent si atitudinea aroganta a lui Liviu Man si a ceilorlalti. Iata cum poti sta dupa gratii daca nu ai grija cum te exprimi! Nici eu nu sunt adeptul unui limbaj presarat cu trivialitati, dar nici o lege din Romania nu incrimineaza folosirea lor. Argumentul prezentat de procuror a stârnit zambete in intreaga sala.
Cazul Grama. Foarte ciudat este faptul că în incheierea data in 24 ianuarie (prin care se dispune eliberarea lui Dan si mentinerea celorlalti 5 in stare de arest), Tribunalul Cluj nu il aminteste pe Aurelian Grama. Chiar din cuprinsul motivarii reiese faptul ca el nu este considerat un "pericol public". In doua locuri, numele inculpatilor Man, Muresan, Otel si Vidican sunt asociate cu acest pericol public, insa nu si numele lui Aurelian. De Dan nici nu mai vorbim, masura arestarii sale fiind inlocuita cu interdictia de a nu parasi tara. Avocatii lui Aurelian Grama au pedalat pe aceasta idee si au cerut explicatii pentru faptul ca directorul Ziarului de Mures este tinut in arest, fara ca instanta sa-l considere un pericol public, asa cum reiese din continutul dispozitiei emise de Tribunalul Cluj. Era evident ca in aceste conditii, Aurelian nu mai putea fi tinut in arestul Gherla.
Asocierea la un grup infractional. O alta piatra de incercare pentru procuror. Avocatii inculpatilor au afirmat ca rechizitoriul nu explica aceasta asociere, in conditiile in care inculpatii au fost cercetati pen
al, urmariti si apoi trimisi in judecata, cu incadrari juridice diferite: ba constituire, ba asociere, ba aderare la un grup infractional. Evident, imposibil de explicat juridic aceasta anomalie, procurorul a admis franc: "este vorba de o scapare la rechizitoriu". Nu pot spune ca am o impresionanta experienta in instantele de judecata, desi saptamanal asist la un proces, doua, dar in cei patru ani de jurnalistica nu am intalnit nici un caz in care un procuror sa admita ca rechizitoriul are scapari. Intr-un asemenea caz, cu o miza de acest gen, sa vi sa spui ca rechizitoriul are fisuri... E clar ca multe lucuri scartaie in acest dosar.
O plangere, doua. Multi din cei arestati au pe numele lor o plangere sau doua din perioada 2005 - 2006, restul fiind mai vechi si neprezentand relevanta pentru acest caz. Vidican a spus ca din cele doua plangeri depuse pe numele lui, una vine din partea unui amic, om de afaceri in Beclean, care l-a sunat in august 2006, sa-l anunte ca a fost cautat de cei de la DIICOT, care i-au cerut sa dea declaratii despre Vidican. In repetate randuri, omul a refuzat, dar dupa luni de presiuni si amenintari (asa sustine Vidican), acesta a cedat, in conditiile in care era un apropiat al directorului Gazetei de Bistrita. Daca aceasta poveste se adevereste, este foarte grav ceea ce s-a intamplat. Oare cate din declaratii au fost date in acest fel?
Presiunile asupra politiei. Tot despre presiuni a vorbit si Ioan Otel, care a afirmat in instanta ca procurorii DIICOT au cerut adjunctilor Politiei Cluj sa declare orice (negativ, evident) despre Otel (fostul lor coleg). Otel a spus ca s-au facut presiuni in acest sens.
Doua luni la izolare. Liviu Man a fost primul dintre inculpati care a aluat cuvantul, pe finalul sedintei. El s-a declarat uimit de acest proces, din care nu intelege nimic, simtindu-se ca un personaj din Kafka. Doua luni a fost tinut la izolare (singur in celula, fara contact cu exteriorul), iar pana acum (timp de trei luni de la arestarea sa), nu a dat nicio declaratie cu privire la faptele de care este acuzat, nu a fost audiat niciodata si nici nu a fost confruntat cu partile vatamate, desi avocatii sai au cerut permanent acest lucru. De altfel, asta a fost situatia atat cu Man cat si cu Otel, Vidican si Muresan.
Sentinta data de Curtea de Apel Cluj, una definitiva, vine sa clatine imperiul construit de procurorii DIICOT si arunca o pata neagra asupra modului in care a fost instrumentat acest dosar. Deocamdata nu s-au discutat multe amanunte din dosar, abia pe 15 februarie urmeaza a se intra pe fond. Ramane de vazut ce surprize ne mai rezerva acest caz.
Am tot zis ca o sa scriu cateva lucruri despre procesul lui Dan Parcalab de miercurea trecuta. Si o sa o fac, pentru ca nu ma pot rabda sa nu va spun ca dosarul asta impresioneaza mai mult prin numarul imens de pagini (3.900) si nu prin ceea ce contine. Asa cum era de asteptat, procurorul a cerut mentinerea lui Dan in stare de arest, afirmand ca acesta reprezinta un pericol public concret. Ni s-au confirmat in acest fel informatiile pe care le aveam noi, conform carora cu o saptamana inainte, partile vatamate fusesera contactate de cei de la Cluj si intrebate daca asupra lor s-au facut sau nu presiuni. In conditiile in care urmarirea penala se incheiase si dosarul era trimis la instanta. Doi dintre delatori au spus ca s-au facut. Unul ar fi primit un telefon. O voce groasa, de barbat, ce s-a recomandat a fi un electrician, i-ar fi pus in vedere sa o lase mai moale cu declaratiile date procurorilor. Iar un al doilea s-a simtit afectat de materialele de presa aparute in media locala in legatura cu persoana sa. Iata argumentele pe care procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj le-a prezentat instantei, motivand ca astea sunt indicii temeince pentru ca Dan sa mai ia 29 de zile arest, asa, din "poignet". Desigur, presa de la noi nu ar fi trebuit sa scrie nimic despre asrestarea lui Dan, sa o treaca la "soparle", drept o stire neverificata si sa se apuce sa scrie in draci despre afacerile murdare ale unora si altora, despre ambasadori, carnatari, someri, pomfructe, brutarii, jokeri, cascaval, inghetata, licitatii etc (fiecare se incadreaza la categoria la care doreste). Mai mult, procurorul a apreciat ca la baza acestor "iesiri" ale presei s-ar afla scrisorile lui Dan scrise din arest si publicate pe blogul sau. Cati din cei prezenti stiau ce e aia blog, ramane de vazut, cert este ca in cuvantul de final, Dan i-a cerut procurorului sa nu jigneasca inteligenta judecatorilor pretinzand ca ar fi influentat din arest "campaniile" de presa, primele sale scrisori sosind acasa la mult timp dupa ce presa maramureseana ceruse imperativ institutiilor statului eliberarea lui Dan. Si mai trebuie amintit un lucru. Maestrul Jurj, unul din aparatorii lui Dan, a precizat in instanta ca declaratiile date in 25 ianuarie apar pe un formular tipizat al... Ministerului de Interne. Ce atributii are acesta in a lua declaratii pentru un dosar trimis in instanta este greu de explicat.
Daca dosarul lui Dan se prezenta foarte subtire, ramanea de vazut ce se va intampla cu ceilalti inculpati. Din cele aratate de avocati, intreg dosarul Gazeta avea fisuri atat de multe incat era de neconceput ca niste profesionisti precum procurorii DIICOT sa ajunga sa aiba atatea scapari. In special la intocmirea rechizitoriului. Un rechizitoriu atipic, care nu descrie concret actiunile inculpatilor, ci reda doar ceea ce au declarat pretinsele victime. Multe din declaratii privesc fapte anterioare lui 2005, momentul constituirii asa-zisului trust de presa. Deci ele nu pot fi luate in calcul. Pentru ca altfel nu se justifica in nici un fel competenta DIICOT in a se ocupa de acest dosar.
Inregistrarile telefonice. Ei bine, acestea au constituit un alt motiv pentru care inculpatii au fost considerati "pericole publice". Nu atat prin faptul ca ele ar arata modul in care au santajat cei din trust, ci prin... limbajul indecent si atitudinea aroganta a lui Liviu Man si a ceilorlalti. Iata cum poti sta dupa gratii daca nu ai grija cum te exprimi! Nici eu nu sunt adeptul unui limbaj presarat cu trivialitati, dar nici o lege din Romania nu incrimineaza folosirea lor. Argumentul prezentat de procuror a stârnit zambete in intreaga sala.
Cazul Grama. Foarte ciudat este faptul că în incheierea data in 24 ianuarie (prin care se dispune eliberarea lui Dan si mentinerea celorlalti 5 in stare de arest), Tribunalul Cluj nu il aminteste pe Aurelian Grama. Chiar din cuprinsul motivarii reiese faptul ca el nu este considerat un "pericol public". In doua locuri, numele inculpatilor Man, Muresan, Otel si Vidican sunt asociate cu acest pericol public, insa nu si numele lui Aurelian. De Dan nici nu mai vorbim, masura arestarii sale fiind inlocuita cu interdictia de a nu parasi tara. Avocatii lui Aurelian Grama au pedalat pe aceasta idee si au cerut explicatii pentru faptul ca directorul Ziarului de Mures este tinut in arest, fara ca instanta sa-l considere un pericol public, asa cum reiese din continutul dispozitiei emise de Tribunalul Cluj. Era evident ca in aceste conditii, Aurelian nu mai putea fi tinut in arestul Gherla.
Asocierea la un grup infractional. O alta piatra de incercare pentru procuror. Avocatii inculpatilor au afirmat ca rechizitoriul nu explica aceasta asociere, in conditiile in care inculpatii au fost cercetati pen
al, urmariti si apoi trimisi in judecata, cu incadrari juridice diferite: ba constituire, ba asociere, ba aderare la un grup infractional. Evident, imposibil de explicat juridic aceasta anomalie, procurorul a admis franc: "este vorba de o scapare la rechizitoriu". Nu pot spune ca am o impresionanta experienta in instantele de judecata, desi saptamanal asist la un proces, doua, dar in cei patru ani de jurnalistica nu am intalnit nici un caz in care un procuror sa admita ca rechizitoriul are scapari. Intr-un asemenea caz, cu o miza de acest gen, sa vi sa spui ca rechizitoriul are fisuri... E clar ca multe lucuri scartaie in acest dosar.
O plangere, doua. Multi din cei arestati au pe numele lor o plangere sau doua din perioada 2005 - 2006, restul fiind mai vechi si neprezentand relevanta pentru acest caz. Vidican a spus ca din cele doua plangeri depuse pe numele lui, una vine din partea unui amic, om de afaceri in Beclean, care l-a sunat in august 2006, sa-l anunte ca a fost cautat de cei de la DIICOT, care i-au cerut sa dea declaratii despre Vidican. In repetate randuri, omul a refuzat, dar dupa luni de presiuni si amenintari (asa sustine Vidican), acesta a cedat, in conditiile in care era un apropiat al directorului Gazetei de Bistrita. Daca aceasta poveste se adevereste, este foarte grav ceea ce s-a intamplat. Oare cate din declaratii au fost date in acest fel?
Presiunile asupra politiei. Tot despre presiuni a vorbit si Ioan Otel, care a afirmat in instanta ca procurorii DIICOT au cerut adjunctilor Politiei Cluj sa declare orice (negativ, evident) despre Otel (fostul lor coleg). Otel a spus ca s-au facut presiuni in acest sens.
Doua luni la izolare. Liviu Man a fost primul dintre inculpati care a aluat cuvantul, pe finalul sedintei. El s-a declarat uimit de acest proces, din care nu intelege nimic, simtindu-se ca un personaj din Kafka. Doua luni a fost tinut la izolare (singur in celula, fara contact cu exteriorul), iar pana acum (timp de trei luni de la arestarea sa), nu a dat nicio declaratie cu privire la faptele de care este acuzat, nu a fost audiat niciodata si nici nu a fost confruntat cu partile vatamate, desi avocatii sai au cerut permanent acest lucru. De altfel, asta a fost situatia atat cu Man cat si cu Otel, Vidican si Muresan.
Sentinta data de Curtea de Apel Cluj, una definitiva, vine sa clatine imperiul construit de procurorii DIICOT si arunca o pata neagra asupra modului in care a fost instrumentat acest dosar. Deocamdata nu s-au discutat multe amanunte din dosar, abia pe 15 februarie urmeaza a se intra pe fond. Ramane de vazut ce surprize ne mai rezerva acest caz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu