Iată cum se prezenta acum peste 40 de ani candidatul ideal al României, în alegerile pentru Marea Adunare Naţională! Cine ar fi crezut că va reuşi să supravieţuiască mult şi bine regimului comunist, pentru a mai candida de 4 ori la funcţia suprema în stat? Ar fi vrut şi a 5-a oară, şi io cred că ieşea din prima, numai că dădea prea mult în dictatură şi nu ne băgau ăştia în Europa. Ne întrebăm de câte ori va mai candida şi la ce funcţii. La europarlamentare nu are nicio sansă. Eventual independent. Ar iesi primul, e clar. Îl votează lumea din '65. Deja e un act reflex.
Am publicat o Gazeta scrisa de ei. Cei despre care scriem si cu figura carora ne delectam numar de numar. Ofera subiecte savuroase pentru ca de aceea sunt politicieni. Nu toti. Unii sunt sefi in administratie. Cat de bine isi fac treaba puteti vedea numar de numar. Vorba aceea, "puţini, ca tot ce-i rar". Daca o sa ma citeasca Alex Mihaileanu, o sa spuna ca dau cu limba romana de pamant. O fi, dar nu chiar la modul la care o fac unii dintre EI. Au incercat, macar atat pot spune. Cativa chiar si-au luat in serios sarcina si s-au documentat la modul profesionist. Altii... Ma rog, a fost un experiment si trebuie luat ca atare. Iar reactiile se pot citi in comentariile articolelor.
La sfarsitul saptamanii trecute, dosarul Gazeta a revenit la Tribunalul Cluj, presedintele instantei, Sorina Siserman a hotarat mentinerea lui Liviu Man, Ioan Otel si Aurel Muresan in stare de arest. Avocatii au cerut recuzarea judecatoarei, pe motiv ca ea s-ar fi pronuntat in aceasta cauza in 24 ianuarie, cand a considerat ca inculpatii prezinta un pericol public concret si trebuie tinuti in continuare in arest. O cerere pertinenta, dar neluata in seama de magistrati. Astfel, cei trei inculpati vor sta inca in arest. Teoretic, acestia pot solicita oricand instantei judecarea lor in stare de libertate, dar, proabil aceasta nu se va intampla inaintea primului termen, din 12 martie. "Strict principial, si maine s-ar putea introduce cererea, insa trebuie sa vorbesc cu clientul meu, sa vedem daca o depunem inaintea termenului din 12 martie", a declarat Mihai Neamtu, avocatul lui Liviu Man, care nu s-a aratat prea optimist in privinta admiterii cererii.
Sarcina probaţiunii trebuie bazată pe principiul prezumţiei de nevinovăţie. Nu am sesizat acest principiu al nevinovăţiei în dosar. Eu spun că poate presiunea dosarului a determinat o astfel de atitudine a organului de urmărire penală. Dar presiunea legii este mai mare decât presiunea unui dosar. Şi atunci trebuie să existe un echilibru între probele administrate. Aici s-a vorbit despre egalitatea armelor. Convenţia Europeană spune că probele în apărare trebuie administrate de organul de urmărire penală în aceleaşi condiţii ca şi probele în acuzare, pentru că numai aşa putem discuta despre o balanţă care să cântărească drept. Din acest punct de vedere, nu veţi regăsi în dosar decât o singură versiune.
Onorată instanţă, mi-a fost dat să mai constat că în mandatul de aducere, distinsului meu client i se aduc acuzaţiile de grup infracţional organizat şi şantaj. În interogatoriul DIICOT i s-au pus în vedre trei acuzaţii: grup infracţional, şantaj şi spălare de bani. Sub aceste trei aspecte este prezentat clientul meu pentru a se emite mandat de arestare pentru 29 de zile. Tribunalul Cluj dispune arestarea, iar apoi apare surpriza. La prezentarea materialului de urmărire penală, nu i se reţine aderare ci constituire de grup infracţional şi şantaj, iar spălarea de bani se disjunge. Din acest punct de vedere, spălarea de bani poate prezenta vreo importanţă sub aspectul pericolului public? Trebuie ca această disjungere să producă consecinţe asupra reaprecierii pericolului public? Răspunsul meu este că da. Însă, organul de urmărire penală nu-l interoghează pentru spălare de bani şi nici instanţa de judecată. Îmi permit să spun că ar fi trebuit o disjungere ab initio, însă atunci nu văd raţiunea pentru care a fost acuzat de spălare de bani.
Doamnă preşedinte, surpriza şi mai mare este acest rechizitoriu adus în balanţa justiţiei ca argument ce ar trebui să cântărească foarte greu în admiterea recursului Parchetului. De ce spun asta? Pentru că inculpatul pe care eu îl reprezint astăzi aici este trimis în judecată pentru asociere la un grup infracţional organizat şi pentru şantaj. Permiteţi-mi să deschid legea, care prevede trei modalităţi: iniţiere, constituire şi aderare. Şi atunci, mă întreb, pentru ce a fost cercetat Dan Pârcălab? În legătură cu ce infracţiuni trebuia să-şi susţină apărările? Pentru ce infracţiuni este trimis în judecată? Mă opresc cu întrebările, pentru că este halucinant să constaţi că eşti cercetat pentru anumite acuzaţii şi trimis în judecată pentru alte acuzaţii.
Mugur Vasiliu soseste azi in Baia Mare, unde sustine o conferinta de presa, de la ora 17, la Hotelul Maramures. Toti doritorii sunt bineveniti.
Mugur Vasiliu
S-a născut la Bacău, în 1965. În 1991 a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, fiind doctorand în ştiinţe filologice. E cercetător ştiinţific în antropologie culturală (etnologie) şi a lucrat 8 ani la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Timp de 2 ani a susţinut cursuri la Universitatea Bucureşti, apoi a realizat emisiuni de radio-tv (Radio Tineret, B1 TV - 100 Minute pe Calea Victoriei şi ultima emisiune la Naţional TV - Talk Şoc cu Mugur Vasiliu, peste 30 de ediţii). A editat Revista Scara, a înfiinţat editura Scara, care a editat lucrări de mare anvergură, cum ar fi Proverbele Românilor în 10 volume din perioada 1895 - 1903. Este membru fondator al Ligii Studenţilor (decembrie '89), transformată mai târziu în Liga Studenţilor din România. În 1992 a înfiinţat Mişcarea pentru România, un partid al foştilor studenţi. În perioada 1998 -1999 a participat la guvernare, înfiinţând Departamentul pentru românii de peste hotare, în timpul lui Victor Ciorbea, care funcţionează şi azi. De patru luni pregăteşte un nou partid - Mişcarea Conservatoare.
Este doctorand în ştiinţe filologice şi conduce Editura Scara, din Bucureşti. În perioada tulbure a anilor '90 a participat la mişcările studenţeşti care îl incomodau pe Ion Iliescu. În vremea studenţiei îl vizita adesea pe Petre Ţuţea, cu care se plimba prin Cişmigiu. Acum pregăteşte formarea unui partid politic - Mişcarea Conservatoare.
Reporter:
De ce conservator şi nu... monarhist?
Mugur Vasiliu:
Conservator e cel mai deschis şi cuprinzător termen. În sensul de recuperator şi valorificator al pornirilor şi gesturilor româneşti. Interesul politic în România nu are legătură cu românii. E un fapt deosebit de grav. Socrate spunea că în politică trebuie să observi care e felul poporului tău şi să faci ca prin legi să-i opreşti viciile şi să-i încurajezi virtuţile.
Rep.:
De ce partidele din România tind acum spre partidele populare?
M.V.:
Pentru că de acolo vin acum foarte mulţi bani. Popular înseamnă creştin-democrat. Acoperă un concept european să zicem. Dar la noi nu are a face. Ori eşti creştin, adică ortodox, ori eşti democrat. Dacă suntem creştini şi ne spunem şi democraţi, nu putem zice, ca în democraţie -
Uniunea Europeană sau Sovietică?
Rep.:
Ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani în politica noastră?
M.V.:
S-au luat modele. Mai nou ele vin de la UE. Diferenţa dintre Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană e numărul de stele. Şi culoarea steagului: roşu - albastru. Altceva nu există. Existau comisari sovietici, acum sunt comisari europeni. Sovieticii urmăreau construirea de cooperative, să creştem porumb... şi restul, europenii vin cu cipul în capul porcilor, să-i electrocutăm. Ţuţea spunea că economia unui stat egal economia unei gospodării. Trebuie să faci împrumut nu de consum, ci de investiţie.
Rep.:
Ce ne lipseşte să intrăm în Uniunea Europeană?
M.V.:
Ghinionul. Asta e cea mai mare teamă. De aceea se grăbeşte aderarea noastră, ca nu cumva să se întâmple nişte declicuri. România nu e o ţară de scos la produs, ori ea tocmai scoasă la produs este. Simt pentru România ceea ce aş simţi pentru o femeie pe care o iubesc, scoasă la produs.
Rep.:
Care va fi rolul nostru în Europa unită?
M.V.:
Nu cred în Europa unită. UE e un ONG. Nu cred că Parlamentul European e reprezentativ şi nu cred că poate schimba ceva. Felul de a fi al unui francez nu se va putea amesteca niciodată cu felul de a fi al unui român. Ideea e să faci parte dintr-o Europă a naţiunilor. Între nişte state cu o identitate foarte bine stabilită. UE este cel mai bolşevic act care există după Uniunea Sovietică. E ca şi cum eu nu pot să am femeia mea şi tu femeia ta. Trebuie să avem amândoi aceeaşi femeie. Ideologic, diferenţa dintre UE şi Uniunea Sovietică nu e nici una. Amândouă au la bază comunizarea. Comunismul vine de la comunizare. Acum se cheamă europenizare.
Iliescu a comis paricid
Rep.:
Îi judecaţi pe comunişti?
M.V.:
În anul 2000 a avut loc procesul comunismului, la Vilnius, unde România a fost reprezentată de profesorul Borolenţ, fostul director al Muzeului de Istorie din Bucureşti. S-a dat o sentinţă - comunismul e vinovat de crimă împotriva umanităţii. A aflat cineva aici, în târg? Nu. Editura Scara recuperează documentele şi vrem să facem procesul comunismului aici, la noi.
Rep.:
Ce trebuie să ştie lumea despre Iliescu şi nu ştie?
M.V.:
Paul Niculescu Mizil mi-a spus în emisiune (şi asta nu s-a difuzat niciodată) că în tinereţea sa, Iliescu, atunci când tatăl său era închis, a fost crescut în casa Ceauşeştilor. Elena şi Nicolae Ceauşescu mergeau cu Ion Iliescu la puşcăria tatălui. Ion Iliescu nu şi-a ucis doar conducătorii. El e vinovat de paricid. E un criminal de drept comun. Cu el trebuie să scoţi codul penal, cum spunea Ţuţea, nu să discuţi politică.
Rep.:
Nu sunteţi prea dur, cu aceste vorbe? Oamenii mai judecă...
M.V.:
Oamenii nu prea judecă. Au o îndoială că Petre Roman, să zicem, e cine e şi a făcut atâta rău. Zic, hai, dom'le, că nu e chiar aşa. Păi, au venit minerii. Era numai sânge pe jos. Petre Roman s-a uitat şi a zis, hai, nene, că aici e vopsea. Dar era sânge de la mine din cap şi de la alţii. Esenţialmente e un om rău, cu o ură mocnită faţă de români. Dar şi-o poate ţine în frâu. "Bunicul lui", marele maestru de ceremonii, Silviu Brucan nu şi-o poate şi spune - "stupid people". Adică un popor de imbecili. Apopo, există o fundaţie la Bucureşti, Stupid People, care tocmai asta face, spune că românii sunt tâmpiţi. Dacă eu îmi fac o fundaţie şi spun că românii sunt buricul universului, mă arestează, că sunt antisemit.
Rep.:
Ce a fost în decembrie '89?
M.V.:
A fost o lovitură de stat dată de un grup dizident lacom de putere. Ce terorişti?, să fim serioşi! Trebuia să curgă sânge, că altfel nu era revoluţie, iar dacă nu era revoluţie, ce se întâmpla? Nu mai aveam martiri. Revoluţia e o stare de alienare a omului în univers şi e total anticreştină. Revoluţia e o aberaţie. Schimbările nu se fac prin revoluţii, ci prin normalitate. Revenirea la simplitate. Nu cred că perioada actuală e mai sus sau mai prejos decât altele. Nu cred în evoluţia omului. Evoluţionismul e una dintre cele mai mari stupidităţi ale marxismului şi structuralismului. Omul e la fel ca la început.
Întrebări şi argumente
1. Tolstoi sau Balzac?
Lev Tolstoi, fără discuţie. Pentru profunzime.
3. Revoluţie şi reformă sau Toamna diplomatică?
Cred că maneaua diplomatică.
4. Napoleon sau Kennedy?
Napoleon, oricând. El a adus Franţei titlul pe care nu l-a avut niciodată. A făcut-o imperiu.
5. Mai bine golan, decât comunist?
Ha, mai bine mor, decât comunist...
Am tot zis ca o sa scriu cateva lucruri despre procesul lui Dan Parcalab de miercurea trecuta. Si o sa o fac, pentru ca nu ma pot rabda sa nu va spun ca dosarul asta impresioneaza mai mult prin numarul imens de pagini (3.900) si nu prin ceea ce contine. Asa cum era de asteptat, procurorul a cerut mentinerea lui Dan in stare de arest, afirmand ca acesta reprezinta un pericol public concret. Ni s-au confirmat in acest fel informatiile pe care le aveam noi, conform carora cu o saptamana inainte, partile vatamate fusesera contactate de cei de la Cluj si intrebate daca asupra lor s-au facut sau nu presiuni. In conditiile in care urmarirea penala se incheiase si dosarul era trimis la instanta. Doi dintre delatori au spus ca s-au facut. Unul ar fi primit un telefon. O voce groasa, de barbat, ce s-a recomandat a fi un electrician, i-ar fi pus in vedere sa o lase mai moale cu declaratiile date procurorilor. Iar un al doilea s-a simtit afectat de materialele de presa aparute in media locala in legatura cu persoana sa. Iata argumentele pe care procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj le-a prezentat instantei, motivand ca astea sunt indicii temeince pentru ca Dan sa mai ia 29 de zile arest, asa, din "poignet". Desigur, presa de la noi nu ar fi trebuit sa scrie nimic despre asrestarea lui Dan, sa o treaca la "soparle", drept o stire neverificata si sa se apuce sa scrie in draci despre afacerile murdare ale unora si altora, despre ambasadori, carnatari, someri, pomfructe, brutarii, jokeri, cascaval, inghetata, licitatii etc (fiecare se incadreaza la categoria la care doreste). Mai mult, procurorul a apreciat ca la baza acestor "iesiri" ale presei s-ar afla scrisorile lui Dan scrise din arest si publicate pe blogul sau. Cati din cei prezenti stiau ce e aia blog, ramane de vazut, cert este ca in cuvantul de final, Dan i-a cerut procurorului sa nu jigneasca inteligenta judecatorilor pretinzand ca ar fi influentat din arest "campaniile" de presa, primele sale scrisori sosind acasa la mult timp dupa ce presa maramureseana ceruse imperativ institutiilor statului eliberarea lui Dan. Si mai trebuie amintit un lucru. Maestrul Jurj, unul din aparatorii lui Dan, a precizat in instanta ca declaratiile date in 25 ianuarie apar pe un formular tipizat al... Ministerului de Interne. Ce atributii are acesta in a lua declaratii pentru un dosar trimis in instanta este greu de explicat.
Daca dosarul lui Dan se prezenta foarte subtire, ramanea de vazut ce se va intampla cu ceilalti inculpati. Din cele aratate de avocati, intreg dosarul Gazeta avea fisuri atat de multe incat era de neconceput ca niste profesionisti precum procurorii DIICOT sa ajunga sa aiba atatea scapari. In special la intocmirea rechizitoriului. Un rechizitoriu atipic, care nu descrie concret actiunile inculpatilor, ci reda doar ceea ce au declarat pretinsele victime. Multe din declaratii privesc fapte anterioare lui 2005, momentul constituirii asa-zisului trust de presa. Deci ele nu pot fi luate in calcul. Pentru ca altfel nu se justifica in nici un fel competenta DIICOT in a se ocupa de acest dosar.
Inregistrarile telefonice. Ei bine, acestea au constituit un alt motiv pentru care inculpatii au fost considerati "pericole publice". Nu atat prin faptul ca ele ar arata modul in care au santajat cei din trust, ci prin... limbajul indecent si atitudinea aroganta a lui Liviu Man si a ceilorlalti. Iata cum poti sta dupa gratii daca nu ai grija cum te exprimi! Nici eu nu sunt adeptul unui limbaj presarat cu trivialitati, dar nici o lege din Romania nu incrimineaza folosirea lor. Argumentul prezentat de procuror a stârnit zambete in intreaga sala.
Cazul Grama. Foarte ciudat este faptul că în incheierea data in 24 ianuarie (prin care se dispune eliberarea lui Dan si mentinerea celorlalti 5 in stare de arest), Tribunalul Cluj nu il aminteste pe Aurelian Grama. Chiar din cuprinsul motivarii reiese faptul ca el nu este considerat un "pericol public". In doua locuri, numele inculpatilor Man, Muresan, Otel si Vidican sunt asociate cu acest pericol public, insa nu si numele lui Aurelian. De Dan nici nu mai vorbim, masura arestarii sale fiind inlocuita cu interdictia de a nu parasi tara. Avocatii lui Aurelian Grama au pedalat pe aceasta idee si au cerut explicatii pentru faptul ca directorul Ziarului de Mures este tinut in arest, fara ca instanta sa-l considere un pericol public, asa cum reiese din continutul dispozitiei emise de Tribunalul Cluj. Era evident ca in aceste conditii, Aurelian nu mai putea fi tinut in arestul Gherla.
Asocierea la un grup infractional. O alta piatra de incercare pentru procuror. Avocatii inculpatilor au afirmat ca rechizitoriul nu explica aceasta asociere, in conditiile in care inculpatii au fost cercetati pen
al, urmariti si apoi trimisi in judecata, cu incadrari juridice diferite: ba constituire, ba asociere, ba aderare la un grup infractional. Evident, imposibil de explicat juridic aceasta anomalie, procurorul a admis franc: "este vorba de o scapare la rechizitoriu". Nu pot spune ca am o impresionanta experienta in instantele de judecata, desi saptamanal asist la un proces, doua, dar in cei patru ani de jurnalistica nu am intalnit nici un caz in care un procuror sa admita ca rechizitoriul are scapari. Intr-un asemenea caz, cu o miza de acest gen, sa vi sa spui ca rechizitoriul are fisuri... E clar ca multe lucuri scartaie in acest dosar.
O plangere, doua. Multi din cei arestati au pe numele lor o plangere sau doua din perioada 2005 - 2006, restul fiind mai vechi si neprezentand relevanta pentru acest caz. Vidican a spus ca din cele doua plangeri depuse pe numele lui, una vine din partea unui amic, om de afaceri in Beclean, care l-a sunat in august 2006, sa-l anunte ca a fost cautat de cei de la DIICOT, care i-au cerut sa dea declaratii despre Vidican. In repetate randuri, omul a refuzat, dar dupa luni de presiuni si amenintari (asa sustine Vidican), acesta a cedat, in conditiile in care era un apropiat al directorului Gazetei de Bistrita. Daca aceasta poveste se adevereste, este foarte grav ceea ce s-a intamplat. Oare cate din declaratii au fost date in acest fel?
Presiunile asupra politiei. Tot despre presiuni a vorbit si Ioan Otel, care a afirmat in instanta ca procurorii DIICOT au cerut adjunctilor Politiei Cluj sa declare orice (negativ, evident) despre Otel (fostul lor coleg). Otel a spus ca s-au facut presiuni in acest sens.
Doua luni la izolare. Liviu Man a fost primul dintre inculpati care a aluat cuvantul, pe finalul sedintei. El s-a declarat uimit de acest proces, din care nu intelege nimic, simtindu-se ca un personaj din Kafka. Doua luni a fost tinut la izolare (singur in celula, fara contact cu exteriorul), iar pana acum (timp de trei luni de la arestarea sa), nu a dat nicio declaratie cu privire la faptele de care este acuzat, nu a fost audiat niciodata si nici nu a fost confruntat cu partile vatamate, desi avocatii sai au cerut permanent acest lucru. De altfel, asta a fost situatia atat cu Man cat si cu Otel, Vidican si Muresan.
Sentinta data de Curtea de Apel Cluj, una definitiva, vine sa clatine imperiul construit de procurorii DIICOT si arunca o pata neagra asupra modului in care a fost instrumentat acest dosar. Deocamdata nu s-au discutat multe amanunte din dosar, abia pe 15 februarie urmeaza a se intra pe fond. Ramane de vazut ce surprize ne mai rezerva acest caz.
