Cu 17 miliarde lei, chiar vechi să fie, se pot face multe. E suficient să ne gândim că ajung pentru 3 – 4 case şi avem măsura valorii acestor bani. Ei, bine, 17 miliarde lei a cheltuit Municipalitatea pentru investiţia din părculeţul de la RFN, din Baia Mare. La aşa purcoi de bani dat cu largheţe din bugetul local, ne-am aştepta să avem şi o realizare pe măsură. Totuşi, ea dezamăgeşte aproape din toate punctele de vedere. Apa bălteşe pe trotuare, iar lucrările de renovare sunt în toi, mai ceva ca la o lucrare veche de zeci de ani.
Modul în care Primăria Baia Mare a cheltuit 17 miliarde lei, pentru realizarea părculeţului de la RFN este o sfidare la adresa cetăţenilor. În primul rând, lucrarea este atât de prost executată, încât nu au trecut decât câteva luni de la finalizarea acesteia şi deja se lucrează la renovare. Apoi, nu este deloc eficientă. Nici pentru copiii veniţi să se joace în părculeţ şi nici pentru adulţii care caută un loc de linişte preţ de câteva minute. Nu există un loc în care să te poţi adăposti de soare sau de ploaie. Nimic. Doar nişte elemente metalice decorate cu puţin lemn. Care duce cu gândul la un părculeţ mai modern, dar deloc pe gustul celor care au nevoie de confortul şi liniştea parcului respectiv. În al treilea rând, celebra fântână arteziană este gândită şi executată greşit, fapt pentru care o bună parte din apă ajunge pe trotuar, inundându-l până la stradă. Tot o baltă şi un noroi. De asemenea, ingenioasa realizare a Primăriei stârneşte reacţii negative din partea majorităţii celor care frecventează acel parc. Doar cuvinte critice la adresa celor care l-au conceput şi realizat. Privind partea pozitivă, lucrarea are şi elemente interesante, mai deosebite faţă de altele de acest gen. Luminile dau un farmec aparte, înscrise fiind într-un decor simplu şi modern. Dar nimic mai mult. Deloc util şi nicidecum realizat pentru cei care au cu adevărat nevoie de el.
Miliarde mâncate de vânt
Dacă nici 17 miliarde nu ajung pentru a realiza ceva modern şi în acelaşi timp pe gustul majorităţii cetăţenilor din acea zonă, e grav. Şi e şi mai grav atunci când lucrarea este atât de prost realizată încât necesită reparaţii încă de la darea în folosinţă. Comentariile celor care şi-au făcut o obişnuinţă din a merge după amiaza în părculeţul de la RFN sunt elocvente. „Nu arată nicicum. Nu-mi place deloc. Asta nu-i treabă. O fost un pom frumos, l-o tăiat. Eu am tensiunea peste 200. Niciun pic de umbră să stăm de soare. Iar când vine căldura mare, unde stau babele bolnave cu capul? Nici cu apa asta nu-i treabă. Nu ştiu cum au făcut, dar vine toată pe noi”, spune o femeie în etate. Imediat, este completată de vecina ei de bancă. „Aia cine plăteşte? Noi. Trage din pensie.” În discuţie intervine şi o a treia: „Mai bine lăsau cum o fost şi cheltuiau banii ăia pentru altceva. Era aici un cireş, mâncam cireşe. Amu mâncăm... vânt. În alte părţi au făcut loc de joacă pentru copii. Aici nu au unde se juca.” O putem contrazice? Nu. Întrebarea este de ce s-au tăiat frumoşii cireşi din acel părculeţ. Probabil nu vom afla niciodată. La fel cum nu vom înţelege ce a fost în capul acelora care au conceput fântâna arteziană. „Asta nu aşa trebuia făcută. Altfel, sub o altă formă, nu să împrăştie apa încoace. Se iroseşte aiurea. Nu e normal să curgă pe trotuar. E plin de apă, e ud pe jos. Zic eu că putea ieşi altceva”, spune o bunică ieşită în parc alături de nepoţica sa.
Nici cireşul, nici ciuperca
În locul unui cireş mare s-au pus bănci, încadrate de câteva elemente metalice, având în partea superioară stinghii din lemn. Patru persoane în etate dau o tură de cărţi. Cum nu au unde să le aşeze, pentru că în mijloc nu este nici măcar o măsuţă, le pun în palma unuia dintre ei. „Aici numa în bătaie de joc o făcut totul. În loc să facă un acoperiş frumos, să pună bănci. Au tăiat cireşii de aici. Nu e adăpost pentru umbră sau ploaie. E normal să fie aşa, cum să nu? La noi e normal. Unde aţi văzut să meargă bine lucrurile? La noi tăte-s pă invers. Asta-i bătaie de joc, pe cuvântul meu, dacă nu”, spune unul dintre cei care ia parte la jocul de cărţi. Un altul, afirmă că iniţial, a fost vorba despre un alt proiect, cu o zonă acoperită. Din motive necunoscute, s-a renunţat la el. „Au fost aici şi consilieri care s-au angajat că vor reglementa treaba asta. Sunt neserioşi. Chiar primarul Anghel a fost aici. Nu ne-a făcut proiectul iniţial, cu care am fost de acord. Că era sub forma unei ciuperci mari, cu nişte mese. Era frumos, dar nu l-au mai făcut”. Probabil acel proiect s-ar fi apropiat prea mult de valoarea de 17 miliarde, iar câştigul de pe urma realizării sale ar fi fost prea mic. Aşa, investiţia a fost mai profitabilă. Pentru oricine altcineva, dar nu pentru cetăţeni.
„Nu au făcut un pic de bordură la fântâna aia. Vin copiii, numai în apă stau şi sunt tot uzi. Şi mai beau şi apă de acolo”, trecător.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu