alegeri parlamentare in Maramuresul istoric (II)

Iar unora le place... gunoiul. Nu neapărat jazzul.

alegeri parlamentare in Maramuresul istoric (I)

Colega mea Cristina Miia a fost zilele trecute prin teritoriu şi a surprins o mulţime de afişe electorale în Maramureşul istoric. Stâlpi, porţi maramureşene, garduri, uşi, pereţi, vitrine, toate sunt pline cu binevoitorii candidaţi cărora nu le trebuie nici măcar salariul de parlamentar, vorba lui Sorin Bota. Vor doar să ajungă acolo, unde e călduţ şi bine, ca la băile termale. S-a zis cu grija pentru următorii patru ani.

Maramureşul nostru nu mai e defel ce a fost. Pângărit cu afişe, îţi dă senzaţia unui monument al naturii terfelit de derbedeii care nu înţeleg să păstreze valorile pe care le au.

F... You Mr Geoana

Şcolitul premier Tăriceanu ne arată că are şi el scăpările lui, chiar dacă nu în direct, dar în faţa camerelor. Nu s-a gătat bine emisiunea la care a participat alături de Olteanu, care, între noi fie vorba, numai tâmpenii a vorbit, că s-a scăpat să îi spună una sănătoasă lui Geoană. F..k You, Mister Geoană, s-a trezit Tăriceanu scoţând pe gură. Numai bine înainte de alegeri. Mai jos, filmarea cu pricina. Finalul contează.

sfidarea ca un iz de gunoi

Consilierul local Vasile Lazăr, angajat al firmei Drusal, cea care curăţă gunoaiele oraşului, s-a comportat pe măsură la şedinţa de Consiliu Local. Sfidător, acesta i-a întors spatele colegului său Vasile Vlaşin, în momentul depunerii jurământului.

Momentul solemn al depunerii jurământului lui Vasile Vlaşin, în şedinţa de Consiliu Local de astăzi, a fost desconsiderat de unul dintre colegii lui. Consilierul local Vasile Lazăr şi-a arătat public dispreţul faţă de acceptarea democrat – liberalului de către aleşii celorlalte formaţiuni politice, refuzând să privească adevărul în faţă. Vasile Vlaşin a depus jurământul, conform legii. Aceasta spune că momentul este solemn. Unul care impune un minim de decenţă. Nu a fost şi cazul lui Lazăr. Consilierul jurist al firmei Drusal a considerat că a întoarce spatele către colegul său este un gest firesc. Unul de bun simţ. Care onorează grupul liberal din care face parte. Taman în timpul depunerii jurământului, Vasile Lazăr s-a arătat mai interesat de buzunarul costumului, locul unde îşi ţine telefonul mobil, probabil. Astfel că a întors spatele tuturor. Nu numai lui Vasile Vlaşin, dar chiar şi colegilor săi din PNL. Din câte îmi amintesc, în momentul în care Lazăr a depus jurământul, în luna iunie, nimeni nu i-a întors spatele. Nici măcar partidul, pe listele căruia a candidat, după o activitate mai mult decât ştearsă în timpul mandatului trecut. Acum, Lazăr, care a fugit din sală de fiecare dată când se apropia momentul depunerii jurământului colegului său, a arătat un caracter care duce cu gândul la instituţia pentru care lucrează. Aceasta adună gunoaiele. Dacă s-ar face curăţenie şi pe liste, ar fi şi mai bine. Atitudinea sfidătoare a lui Lazăr nu miroase deloc mai bine decât gunoaiele pe care le adună în fiecare zi. Mai jos, dovada. Parcă văd că o să se scuze în faţa şefilor de partid că a moşmondit ceva anume pe la mobil sau că i-a sunat tocmai atunci. Asta să i-o spună lui Pinochio. Doar urmărind zâmbetul cu care s-a întors spre sală, ne putem da seama că a fost clar "on purpose". Iar tanti Negruţ a zâmbit şi ea. Nu ştiu dacă l-a susţinut sau a remarcat că l-am surprins pe Lazăr. Probabil, acesta se baza pe faptul că toţi cameramanii erau ocupaţi cu surprinderea momentului depunerii jurământului. Eu l-am prins cu telefonul mobil.

Film cu păruieli, în regia băieţilor răi

Răfuielile a două grupări rivale băimărene s-au lăsat cu un nou conflict. Duminică dimineaţă, trei tineri au intrat într-un cazino băimărean, provocând un incident, în urma căruia au fost scoşi în stradă. Aici au fost luaţi la păruială de un alt grup de tineri. Ceea ce s-a întâmplat, vine să confirme disputele existente între cele două grupări rivale. Cel bănuit că a regizat din umbră conflictul de la cazino este Bogdan Pătruşel.

Duminică dimineaţă, o nouă reglare de conturi în lumea interlopă băimăreană. Cazino Million, aflat pe bulevardul Republicii din Baia Mare, a fost scena unei păruieli ca în filme între câţiva dintre bătăuşii oraşului şi personalul de ordine al cazinoului. În jurul orei 5, când jocurile mecanice sunt oprite şi verificate, pentru a fi puse în funcţiune ulterior, doi tineri bine făcuţi, Răzvan (28 ani) şi Robert (27 ani), aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice, au intrat în incinta sălii de jocuri. Răzvan a dat tonul la cântec, adresând apelative obscene lui Eugen, cel care coordona echipa de bodyguarzi ai localului. Unul dintre cei care se afla în cazino a primit un apel pe telefonul mobil şi a deschis. Sesizând că respectivul vorbeşte la telefon, Răzvan l-a înjurat şi pe el, întrebându-l de ce sună la Poliţie. Şi-a dat geaca jos şi s-a îndreptat spre tânărul cu telefonul mobil, cu intenţia vădită de a-l lovi. Imediat, bodyguarzii aflaţi în incintă au intervenit, imobilizându-l pe agresor. Trezit din beţie, Robert a reacţionat prompt. Cu sticla pe care o avea în mână a aruncat după Răzvan, lovindu-l la cap. În final, sticla de băutură s-a oprit într-o oglindă, care s-a făcut cioburi. Nu a durat mult şi Robert a avut aceeaşi soartă ca şi Răzvan, fiind imobilizat de personalul de ordine. În afara cazinoului se afla un grup format din alte câteva persoane, amici cu cei doi agresori. Unul dintre cei de afară a dat să intre, moment în care a sesizat altercaţia din interior. Cu toate că era un apropiat al unora dintre bodyguarzi, a sărit în ajutorul lui Robert şi Răzvan. Fără succes, însă, cei trei fiind ejectaţi din local în câteva minute.

Din bar, la spital

Ajunşi în stradă, tinerii au avut parte de o a doua rundă. Sosiţi parcă de nicăieri, câţiva vlăjgani i-au luat la bătaie pe cei din grupul lui Răzvan. Obosiţi şi cu o alcoolemie ridicată, aceştia nu au putut opune rezistenţă, fiind bătuţi măr. Cine au fost cei sosiţi la faţa locului este greu de precizat, sursele noastre ne-au indicat faptul că ar putea fi câţiva dintre cei care mişună în fiecare zi în faţa Magazinului Maramureş, la schimbat valută şi comerţ cu diverse produse. Cei bătuţi au ajuns la spital, unde li s-au acordat primele îngrijiri medicale. Fără a-şi fi revenit complet din beţie, Răzvan s-a arătat recalcitrant, având un comportament agresiv inclusiv asupra personalului medical. Acesta a fost nevoit să-i administreze mai multe sedative, pentru a-l linişti. S-a spus ulterior că el s-a aflat în comă. Singura „comă” a fost aceea cauzată de medicamente. Episodul acestui incident a venit pe fondul unui conflict mai vechi existent între anumite grupări rivale din Baia Mare. El nu este unul întâmplător şi, cel mai probabil, seria bătăilor publice de acest gen va continua. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, trebuie să derulăm puţin evenimentele în timp. Astfel, vom vedea care este implicarea lui Bogdan Pătruşel în acest caz. În continuare, vom folosi numele de „scenă” al personajelor care urmează, aşa cum sunt ele cunoscute în lumea în care se mişcă.

Săbii şi pistoale

Conflictul dintre Pătru şi Japo datează din vara acestui an. Mai precis, din luna iunie, când Pătru şi-a sărbătorit ziua de naştere la Restaurantul Crenguţa, din Baia Mare. La acea chermeză toată lumea s-a simţit bine, mai puţin Răzvan. Fără un motiv concret, acesta i-a adresat câteva cuvinte de duh băiatului lui Japo, cunoscut ca „Japo mic”, pe numele său adevărat, Adrian Pop. Japo mic i-a răspuns cu o scrumieră în buză. Între cei doi a intervenit Japo mare, care i-a temperat. Pe băiat l-a trimis acasă, iar pe Răzvan a încercat să-l liniştească. A doua zi, însă, Japo s-a trezit cu geamurile maşinii sale făcute zob. Autorul, Răzvan, încercase să se răzbune pentru incidentul din seara precedentă. A urmat episodul Lumiere, cu bătaia din Centrul Vechi, în urma căruia Pătru, un apropiat al lui Răzvan, a fost implicat într-o bătaie cu Japo mic, ultimul tăindu-l la antebraţe. Japo mic a ajuns după gratii, iar Pătru, la spital. Însă şi-a revenit repede şi după câteva zile l-a atacat pe Japo mare cu un cuţit, acesta fiind tăiat la gât, dar scăpând cu viaţă. A venit şi episodul incidentului de la vulcanizare. Pătru iar s-a trezit cu tăieturi, de data aceasta din partea lui David boxerul şi a lui Teo, care au aruncat după Pătru cu săbii, după ce acesta i-a ameninţat cu un pistol. Ultimii doi au fost şi ei arestaţi preventiv, iar ulterior, eliberaţi.

Omul din umbră

După toate aceste incidente, din care Pătru nu a ieşit bine deloc, antebraţele acestuia fiind grav afectate, el încearcă să-i ţină în şah pe oamenii lui Japo. Apropiaţii săi controlează un cazino aflat în centrul oraşului, în timp ce ceilalţi au în grijă de cel la care a avut loc ultima răfuială. În noaptea de duminică, Pătru şi Răzvan au băut cot la cot în mai multe localuri băimărene, înainte ca Răzvan să îl sune pe Eugen, cel care asigura paza la Cazino Million. Astfel, Pătru a încercat un nou atac asupra oamenilor lui Japo, prin intermediul lui Răzvan. Ciudat este faptul că Pătru are vreme de plimbat prin cluburi de noapte, însă nu reuşeşte să ajungă la procesul pe care îl are cu Japo mic. Ieri dimineaţă, avocatul său a argumentat lipsa sa, prin aceea că este plecat la Bucureşti, în vederea unei intervenţii chirurgicale. Tot ce e posibil, însă cu doar două zile înainte nu avea nicio problemă prin barurile băimărene. Şi mai ciudată este treaba legată de invaliditatea sa, una de 80%. Practic, el de abia îşi mai mişcă mâinile. Numai că prin târg umblă vorba că, recent, el a fost sancţionat contravenţional pentru depăşirea limitei legale de viteză, în Bucureşti. Având în vedere situaţia tensionată creată între cele două grupări, este foarte probabil să mai asistăm la incidente de genul celui de duminică dimineaţă. Cu siguranţă mai sunt poliţe de plătit, iar unii vor ţine să îşi facă singuri dreptate.

Cauţiune de 500 milioane lei

În ceea ce priveşte procesul lui Japo mic (porecla sa apărând alături de numele real, pe lista dosarelor de şedinţă, afişată la intrarea în sala de judecată), ieri a avut loc a doua înfăţişare. Avocatul acestuia a solicitat instanţei eliberarea sa pe cauţiune, una care se ridică la 500 milioane lei vechi. Cererea se va judeca de urgenţă, în cursul zilei de joi. Până acum au fost audiaţi inculpatul şi doi martori. Următorul termen al procesului a fost stabilit pe data de 23 decembrie.

poza săptămânii (XXX)

Iată că reprezentanţa Puma a reuşit să se instaleze şi în Baia Mare. Un loc mai potrivit nici că putea găsi. Tocmai într-o zonă unde aşa ceva se impunea: în spatele şcolii 12. Seamănă mai mult a mahala, dar ce mai contează (şi o să se supere Geta pe mine, iarăşi), bine că se simte omul fericit acum că şi-a deschis reprezentanţa la el acasă. Oricum, obiectivul e protejat: Ukro Security vegheaaaazăăăăă...

incident la arestarea capului familiei Varga

Arestarea lui Mircea Varga, în cazul traficului de influenţă de la Penitenciar, nu s-a lăsat fără incidente. Unul petrecut tocmai la ieşirea din clădirea Tribunalului Maramureş. În timp ce cobora scările, sub escrota poliţiştilor mascaţi, Varga a încercat să spună că nu este vinovat şi că procurorul a încercat o negociere cu el. La intrarea în dubă, el s-a întors să spună ceva aparţinătorilor familiei, moment în care mascaţii l-au împins înăuntru. Faptul a iritat gruparea de romi venită să-l susţină şi nu mult a lipsit să iasă o bătaie între aparţinătorii lui Varga şi poliţişti. Noroc că unul dintre romi i-a oprit pe ceilalţi, iar între aceştia şi poliţişti s-au interpus şi gardienii Tribunalului, care nu pricepeau bine ce se întâmplă. În final, Varga a plecat cu duba, iar în parcare au rămas membrii familiei sale, acuzând în fel şi chip organele de cercetare penală pentru modul în care s-a procedat în acest caz. Aparţinătorii lui Varga susţin că nici el şi nici soţia sa nu au comis vreo crimă şi, totuşi, sunt după gratii. Aceştia s-au mirat foarte tare de luarea măsurii arestării preventive faţă de Mircea Varga. Însă, aceasta nu a venit deloc întâmplător. Din informaţiile primite până acum reiese că el şi soţia sa, aflată în arestul IPJ, ţineau legătura... telefonic. Un telefon fusese introdus în arestul Poliţiei, iar acesta a ajuns la Floare Varga. Fără a şti că telefoanele erau urmărite, cei doi pregăteau un scenariu prin care femeia să poată fi eliberată din arest. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare, acum, că amândoi sunt arestaţi.

Dumitru Fărcaş interzis în Suciu de Sus

Aflat într-un periplu prin Ţara Lăpuşului, interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş a avut parte de o primire necivilizată din partea primarului din Suciu de Sus. Acesta din urmă le-a interzis oamenilor să ia parte la concertul susţinut de Fărcaş în clădirea Căminului Cultural. Totul s-a făcut sub “supravegherea” poliţiei din localitate.

Invitat alături de mai mulţi candidaţi la alegerile parlamentare din această toamnă, în periplul lor prin judeţ, interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş a susţinut o serie de concerte în localităţile Maramureşene. Începând cu miercurea trecută şi până sâmbătă, acesta a concertat în peste zece comune şi oraşe din zona Lăpuş, Cavnic şi Baia Sprie. Peste tot a fost foarte bine primit, în unele cazuri înregistrându-se până la 1.000 de spectatori. Pe lângă notorietatea de care Fărcaş se bucură în judeţul în care s-a născut, concertele au reprezentat o atracţie deosebită, mai ales că intrarea a fost liberă. Totuşi, au fost şi cazuri în care unii nu au perceput mesajul artistului Dumitru Fărcaş şi au împiedicat oamenii să participe la spectacole. În Suciu de Sus, primarul Viorel Paşca a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-i îndepărta pe oameni de Căminul Cultural, locul unde a avut loc spectacolul, în cursul zilei de miercuri. Din declaraţiile localnicilor, Paşca nu a dorit ca locuitorii din Suciu să vină să-l vadă pe Fărcaş. Mai mult, una dintre maşinile de Postului de Poliţie din localitate s-a aflat permanent în faţa clădirii, pentru a intimida localnicii. Stând de vorbă cu mai mulţi săteni am aflat că primarul Paşca a instaurat un regim de teroare în rândul acestora. “Io m-aş duce să-l văd pe Fărcaş, cu dragă inimă, da’ mi-i frică de primar, că m-a bate”, ne-a declarat o bătrânică. Am încercat să luăm legătura cu primarul agresiv, dar acesta nu a fost de găsit. În schimb, am reuşit să obţinem o declaraţie din partea comandantului Postului de Poliţie din Suciu de Sus. Acesta a recunoscut că una dintre maşinile pe care le are în dotare se afla pe drum, însă a afirmat că asta nu a avut nicio legătură cu concertul. “În niciun caz nu au fost împiedicaţi să meargă la concert. Noi am patrulat cu maşina pe drumul judeţean, la 100 de m de căminul cultural. Nu am avut noi nicio treabă cu cine merge acolo. Nu am fost informaţi că primarul le-a cerut oamenilor să nu intre în cămin”, a afirmat comandantul Ioan Boga. Atunci îl informăm noi pe purtătorul de uniformă de interdicţia pusă de Viorel Paşca, recunoscut pentru comportamentul său agresiv.

Dispoziţia lui Paşca Dacă oamenii s-au ferit să declare lucruri negative la adresa primarului, de teama eventualelor repercursiuni, Dumitru Fărcaş s-a arătat surprins de ceea ce s-a întâmplat, find dezamăgit că la prima sa întâlnire cu publicul lăpuşan, oamenii au fost împiedicaţi să îl asculte. În Suciu de Sus, la spectacol au asistat doar 30 de persoane. “Au fost probleme la Suciu. Eu nu mi-am dat seama ce se petrece. Lumea trecea pe lângă noi, ne saluta şi nu avea putere să intre în Cămin. Eu fenomenul ăsta nu l-am mai întâlnit niciodată şi nu mi-am dat seama de ce. Până la urmă, au venit dintre suceni să ne spună că primarul a dat o dispoziţie general valabilă, că niciun cetăţean nu are ce căuta în cămin, în niciun fel. Asta pe toată perioada în care noi suntem acolo. Nişte copilaşi au venit şi ne-au spus, în primă fază. Iar apoi am discutat cu nişte cadre didactice. A fost o realitate. Nu am luat în seamă, dar mi-a părut rău. Pentru că în calitate de primar, când îţi vine cineva în parohie, e frumos să ai decenţa să saluţi. Nu contează ce culoare politică are. A venit Mitru Fărcaş, care e prieten cu un consătean de-al lor şi chiar am fost invitat să cânt când au sfinţit o frumoasă statuie în cinstea eroilor din cele două războaie mondiale. Am rămas surprins. Dar nu se moare din asta. Dacă e vorba de decenţă şi bună cuviinţă. Putea să ne transmită un salut – . Că am avut sau nu spectatori, e altă treabă. Păcat. M-am dus cu drag la ei şi s-a întâmplat asta”, ne-a spus Dumitru Fărcaş. Cât despre celelalte concerte susţinute de rapsodul popular, acesta s-a arătat încântat de primirea de care a avut parte în Ţara Lăpuşului şi nu numai. „În rest, au fost zile frumoase de toamnă. Oamenii au lăsat din preocupările lor şi au venit la căminul cultural. Ne-au primit cu plăcinte, pancove şi ciurigăi. Specialităţile noastre, de acasă”, a mai afirmat Fărcaş.

Hi5 Dolha

De câteva luni, viceprimarul Mircea Dolha apare pe Hi5. La cum arata descrierea despre sine, e lesne de priceput că este o făcătură. L-am sunat în urmă cu o lună pentru a-l întreba ce şi cum cu haifaivul ăsta şi el s-a arătat surprins, spunând că nu ştie nimic. Dar că se va informa. Iată că a trecut destul timp şi contul e tot activ. Îmi pun întrebări dacă nu cumva contul e chiar al lui Dolha.

Zoicaş dă cu zaru'

Ghiţă Zoicaş, candidatul pesede la deputăţie taman pe colegiul meu, are idei năstruşnice şi ţine să-l afişăm pe blog. Campionat de şah, table, rummy. Io mergeam la scrabble, recunosc. Dar nu joc numa on-line. Oricum, e tare. Unii dau cu micii, alţii dau cu zarul. Mă întreb oare ce le poate explica Zoicaş pensionarilor. Că lucurile îs clare la table. Cine dă mai mare, câştigă. Aici, un articol mai amplu. Foto, emaramures.

penibile de campanie (II)

Marius Nicoară, ex-preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, şi al său afiş de campanie. Fabulos, trebuie sa admit. Cineva i-a şi luat bani pentru creaţia asta. E în topul penibilelor electorale, cu siguranţă. Am primit imaginea de la un amic, căruia îi mulţumesc.

Bulă face campanie

Un film fain, de campanie, cu un candidat PD-L din nuşce localitate, dar parca mai are importanţă, care s-a semnat pe afişe cu porecla: Bulă. Genial! Era să crap de râs văzând clipul. În plus, a fost surprins cu buletine de vot în straiţă. Foarte, foarte tare. De la Ioska.

Executarea Rodipet lasă o familie pe drumuri

Societatea Rodipet a fost executată silit, în urma acumulării unei datorii de peste 17 miliarde lei vechi, la bugetul statului. În Baia Mare, firma a pierdul, prin vânzare la licitaţie, trei apartamente. Unul dintre acestea era locuit de o familie, care stătea în acel spaţiu fără contract, în baza unei înţelegeri cu conducerea punctului de lucru băimărean. Acum, cei doi soţi şi un copil minor, cu diabet, sunt scoşi în stradă, fără a-şi putea recupera măcar investiţiile de câteva mii de euro făcute.

În primăvara acestui an, SC Rodipet, firmă care are ca obiect de activitate distribuirea presei scrise, prin cele 1.400 de chioşcuri din întreaga ţară, a intrat în atenţia Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul Ministerului Finanţelor. Datoriile faţă de bugetul statului ajunseseră la peste 17 miliarde lei vechi. În Maramureş, punctul de lucru a acumulat datorii de 670 milioane lei, rezultate din neplata la timp a impozitelor pe salarii. Astfel, oficialii Ministerului au hotărât deschiderea procedurii de executare silită, prin scoaterea la vânzare a unor bunuri aparţinând SC Rodipet. În baza unor titluri executorii, Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii Maramureş a trecut la identificarea bunurilor imobile. Principalele bunuri care figurau în patrimoniul societăţii au fost două apartamente cu trei camere şi o garsonieră, aflate în două blocuri situate pe strada Gării, din Baia Mare. Pe lângă acestea, Rodipet mai deţine în Baia Mare cinci chioşcuri din aluminiu şi altele trei, amplasate în staţii de autobuz. În 15 octombrie, Serviciul de Executare Silită din cadrul Administraţiei Finanţelor a organizat o licitaţie pentru vânzarea celor două apartamente cu trei camere şi a garsonierei. Preţurile stabilite în urma evaluării au fost de 660 şi 680 milioane lei vechi, pentru apartamente, respectiv, 250 milioane lei, pentru garsonieră.

Licitaţie de licitaţie

Licitaţia a fost marcată de câteva aspecte ciudate. În primul rând, printre participanţii persoane fizice, s-a înscris şi o firmă: SC IFV Consulting. Aceasta a prezentat un ordin de plată on line, pentru garanţia de participare, însă actul a fost refuzat, el fiind lipsit de elementele necesare unui astfel de înscris. Reprezentanţii Administraţiei Finanţelor fuseseră puşi în gardă vizavi de faptul că SC Rodipet încerca, la nivel naţional, recuperarea imobilelor scoase la vânzare, prin participarea la licitaţii, prin intermediul unor firme „căpuşă”. Sesizând că actul nu cuprinde elementele necesare unui înscris de acest gen, ordinul de plată a fost respins ca necorespunzător. Pe de altă parte, la licitaţie a participat şi un anume Petru Iuga. Întâmplător sau nu, acesta este soţul unei angajate a Administraţiei Finanţelor pentru Contribuabili Mijlocii, instituţia care a organizat licitaţia. Interesant este faptul că el este cel care a câştigat disputa pentru garsonieră, oferind preţul cel mai bun. Unul de patru ori mai mare decât cel de pornire. De asemenea, reprezentanţii Administraţiei Finanţelor au fost surprinşi de numărul ridicat de participanţi la licitaţie şi de sumele mari vehiculate. Practic, preţurile de pornire au fost depăşite, în final, de câteva ori. „Garsoniera a avut cea mai mare căutare. Au fost nouă licitanţi. S-a pornit de la peţul cel mai mare oferit iniţial, respectiv 370 milioane lei. Şi s-a adjudecat la puţin peste un miliard lei. Până acum nu am mai avut o astfel de licitaţie. Au fost peste 38 de praguri de licitaţie”, a declarat Eugen Vasilescu, şeful Serviciului de Executare Silită, din cadrul Administraţiei Finanţelor.

Lăsaţi pe drumuri

Care a fost motivul pentru care a existat un interes atât de mare vizavi de imobilele Rodipet este greu de precizat. Cert este că încasările totale rezultate în urma licitaţiilor au depăşit de câteva ori datoria societăţii faţă de stat. Vânzarea garsonierei a adus cu sine şi un caz social. În ultimii ani, aceasta a fost locuită de o familie care are un copil cu diabet. Soţia este angajată a firmei Rodipet, ca vânzătoare într-unul din chioşcurile de ziare. Conducerea punctului de lucru a fost de acord cu oferirea garsonierei către familiei Codreanu, însă fără un contract în acest sens. Soţii Codreanu au făcut investiţii în garsoniera respectivă, în valoare de aproape 3 mii de euro. Acum, aceştia se văd scoşi în stradă. Ei afirmă că niciodată şeful punctului de lucru, Livia Sabău, nu le-a pus în vedere problemele financiare cu care se confruntă societatea, astfel că au aflat de vânzarea garsonierei citind afişul lipit pe uşă, cu câteva zile înaintea licitaţiei. „Noi ne-am mutat în garsonieră, cu acordul doamnei Sabău. Toate investiţiile făcute de noi, acolo, microcentrală, parchet, instalaţie electrică şi altele, au fost făcute cu acordul dânsei. Până acum, niciodată nu ne-a avertizat să nu facem investiţii, că le-am putea piede, pentru că garsoniera va fi scoasă la vânzare. Mai mult, ea ne-a dat de înţeles că, în timp, am putea cumpăra garsoniera. Acum, iată că suntem puşi pe drumuri. Când am văzut afişul lipit pe uşă, am sunat-o pe doamna Sabău, însă ea nu a răspuns la telefonul mobil, fiind plecată din ţară. Din cauza acestui fapt, nu s-a putut face notificarea către Finanţe, pentru a ne putea recupera investiţia”, a declarat Leonida Codreanu, angajata societăţii, care a locuit până acum în garsoniera respectivă.

Culpa conducerii

Singura şansă pentru evitarea evacuării familiei Codreanu ar fi fost nerespectarea unei cerinţe vizavi de procedura vânzării la licitaţie. Legea precizează că într-un interval de cinci zile de la adjudecare, câştigătorul trebuie să depună o sumă de bani (jumătate din preţul câştigător), în contul Administraţiei Finanţelor. Ceea ce s-a întâmplat lunea aceasta, în exact ultima zi lucrătoare dintre cele cinci. Iniţial, Petru Iuga, cel care a oferit un miliard lei vechi pentru garsonieră, a dorit să renunţe la achiziţia imobilului, însă aceasta ar fi însemnat pierderea garanţiei de participare, de 25 milioane lei, precum şi plata unei diferenţe dintre acest preţ şi o vânzare ulterioară la un preţ mai mic. Într-un final, soţul angajatei de la Finanţe a achitat o jumătate de miliard şi lucrurile au fost clare. Garsoniera s-a vândut, iar familia Codreanu se află pe drumuri. Fără a-şi putea recupera măcar investiţiile de 3 mii de euro. Am luat legătura cu Ileana Iuga, angajata Administraţiei Finanţelor, al cărei soţ a câştigat licitaţia. Aceasta a refuzat orice comentariu. În schimb, am avut parte de o replică a şefului punctului de lucru Rodipet, Livia Sabău. Ea s-a arătat indignată de atitudinea soţilor Codreanu şi spune că nu înţelege nemulţumirea acestora. „Nu văd de ce face vânzătoarea atâta caz, din moment ce a stat acolo multă vreme fără a plăti chirie. Eu i-am spus în repetate rânduri să nu investească, pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu imobilul”, a afirmat Sabău. Pentru cele întâmplate, Sabău va trebui să dea socoteală şefilor de la Bucureşti. În primul rând a oferit în chirie acel spaţiu unei familii, fără a se încheia formele legale. Iar în al doilea rând, nu a mişcat un deget pentru recuperarea investiţiei, ea fiind cea care trebuia să anunţe Administraţia Financiară.

Datoria Rodipet

„La licitaţie a participat şi soţul unei angajate. Nu e niciun secret. A oferit cel mai mare preţ. Acum vrea să se retragă, fiind nemulţumit de ceea ce a cumpărat. Dar înainte de a merge la licitaţie, trebuie să te interesezi de bunul respectiv. Acolo, am înţeles, a stat o familie, cu acordul celor de la Rodipet. Cei doi soţi au fost pe aici şi ne-au spus că nu au ştiut de vânzare şi că vor ajunge pe drumuri. Eu le înţeleg supărarea, dar era datoria celor de la Rodipet să-i informeze. Am înţeles că au stat acolo fără contract, în baza unei înţelegeri cu societatea. Au făcut şi nişte investiţii, pe care acum le revendică. Însă acest lucru trebuia făcut înainte de licitaţie. Iar aceşti bani, undeva la 3 mii de euro, puteau fi recuperaţi. Numai că noi nu am fost înştiinţaţi”, a precizat Vasile Iluţ, şef adjunct Administraţia Finanţelor Publice, pentru Contribuabilii Mijlocii.

balta neagră a pnl - penibile de campanie (I)

Afişaj electoral de excepţie în Satu Nou de Jos. Practic, în Baia Mare, chiar dacă localitatea este parte a Comunei Groşi. Cel puţin administrativ, aceasta se află pe teritoriul Municipiului. Cu toate că Electrica şi-a exprimat dezaprobarea vizavi de afişajul necontrolat pe stâlpii companiei şi a cerut autorităţilor stoparea lipirii afişelor cu candidaţi, pe perioada campaniei electorale, unii lasă urechea şută. În episodul de faţă, liberalii s-au aruncat cu afişele nu numai pe stâlpi, dar şi pe coşuri de gunoi sau chiar indicatoare rutiere. Zona noului târg auto a fost împânzită de astfel de afişe lipite în afara panourilor electorale.

Iată unul aplicat pe reversul indicatorului "trecere de pietoni". Radu Stroe a dovedit că poate şi el. Să lipească afişe în afara legii, pe stâlpii de curent, aproape de contor. Numai că ăsta nu numără şi voturile. Trecând puţin şi la fondul afişului, nu putem decât să aplaudăm geniala idee de a fi promovat de ilustrul Gicu Lupan. Adică ditamai senatorul şi ex-secretarul general al Guvernului este recomandat de primarul de Groşi. Care şi garantează pentru Stroe. Am înţeles, oarecum, că primarul Cristian Anghel garantează pentru Radu Stroe. Anghel are un cuvânt de spus în PNL chiar la nivel naţional. Dar asta cu Gicu Lupan e chiar ridicolă, indiferent de electoratul căruia i se adresează. Cei care îl vor vota pe Stroe o vor face ştiind câţi bani a adus pentru Maramureş şi nu pentru că îl recomandă un Gicu Lupan sau un alt primar care nu reprezintă nimic în administraţie sau politică.

Titus Paşca nu s-a lăsat nici el mai prejos şi s-a afişat pe unde a putut. A luat stâlpii de curent la rând. Cu două, cu trei afişe, să fie sigură treaba. Dom' doctor, atenţie să nu vă curentaţi!

Numai că stâlpii Electrica s-au dovedit insuficienţi pentru amploarea campaniei liberale. Iar politica nu ţine cont de nimic. Nici măcar de derizoriu. Cu adevărat o baltă neagră.

roşiianu şi florescu ameninţaţi în parcarea Eurohotel

Ziariştii Romeo Roşiianu şi Claudiu Florescu, ambii prezenţi în grila postului de televiziune AXA cu emisiuni în fiecare sambătă, respectiv, duminică dimineaţă, au fost ameninţaţi de nişte indivizi necunoscuţi, în timp ce se ieşeau din parcarea Eurohotel. Dând să urce în maşina lui Florescu, Roşiianu a fost înşfăcat de gulerul hainei de o matahală de două ori mai mare decât el. Aceasta i-a pus în vedere să termine cu anchetele sale jurnalistice, altfel, s-ar putea trezi cu scăfârlia pe post de jucărie, pe undeva prin Europa. Florescu a fost mai norocos. El a apucat să se urce în maşină, moment în care a remarcat o mână plină de ghiuluri pe volanul maşinii sale. A fost la rândul său înjurat şi ameninţat. Indivizii au plecat cu o maşină Volkswagen de culoare închisă, cu numere de Franţa (din descrierea lui Claudiu).

Aveţi mai jos ştirea scrisă pentru AXA TV de colegul meu Călin Dragomir:

În cursul zilei de ieri, jurnaliştii Ioan Romeo Roşiianu şi Claudiu Florescu au fost ameninţati de către doi indivizi necunoscuţi, în timp ce se pregăteau să părăsească un restaurant din Baia Mare. Celor doi jurnalişti li s-a pus în vedere să renunţe la articolele incomode la adresa anumitor persoane importante din judeţ. Mai mult, Roşiianu a fost chiar şi bruscat de unul dintre agresori. Jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu, redactor şef al săptămânalului "Necenzurat", şi realizator al unei emisiuni TV, se afla împreună cu colegul de breaslă Claudiu Florescu la un restaurant din centrul oraşului. La ieşire, au fost abordaţi de două persoane necunoscute.

Ioan Romeo Roşiianu- jurnalist " Ieri dupamiază, ieşeam împreună cu colegul meu Claudiu Florescu din restaurantul Eurohotel. În parcarea din spate, am dat să ne urcăm în maşina lui Claudiu. Înainte să apuc să mă urc, am fost prins de gulerul hainei, bruscat de un tip cu un metru mai mare ca mine si undeva la 120 - 130 de kg." " Ni s-a spus doar atât: mă, dacă nu terminaţi cu dezvăluirile ce le faceţi voi, o să vă luăm capetele şi o să ne plimbăm cu ele prin Europa. Am fost pur şi simplu şocat."

Roşiianu nu ştie exact motivul pentru care ar fi fost atacat. Crede însă că totul a pornit de la felul cum a tratat anumite subiecte de interes general, în săptămânalul pe care îl conduce.

Ioan Romeo Roşiianu - jurnalist " Am demonstrat că la finanţe e putred măru cam de mult, în ultima perioadă ne-am ocupat de paralelismul între poliţie şi grupările mafiote din Maramureş. Care dezvăluiri să le opresc? Nu ştiu."

Din fericire, Claudiu Florescu a scăpat fără agresiuni fizice, el reuşind să între în maşină.

Claudiu Florescu- jurnalist " Io la un moment dat am crezut că sunt nişte "binevoitori" cu care ne mai lovim noi, dar erau destul de fioroşi şi de insistenţi în afirmaţiile lor, ba chiar mai mult, au început să tragă de uşi." " Io nu am fost bruscat pt că eu apucasem deja să intru în maşină, pe el l-am văzut cum l-au prins de umăr sau de undeva din zona umărului."

Ioan Romeo Roşiianu nu a făcut nici o sesizare către Poliţia Judeţeană. În schimb a trimis ministrului Cristian David o scrisoare deschisă în care cere protecţie din partea oamenilor legii, atât pentru persoana sa, cât şi pentru colegii de la "Necenzurat".

Aţi făcut o declaraţie în acest sens? Ioan Romeo Roşiianu- jurnalist "La Inspectoratul de Poliţie Maramureş nu, pentru că nu am încredere în actuala conducere."

Legat de acest incident, puteţi citi un articol în ediţia de Transilvania a ziarului Gardianul, iar accesând această adresă puteţi citi scrisoarea trimisă ministrului David.

campionul comunicatelor - găluşcă

Dacă m-ar chema Isac, iar colegii mi-ar spune Nelu, şi aş purta tresele unui comisar şef, mi-aş da demisia. Nimeni nu m-ar arăta cu degetul decât pentru a spune că am bun simţ. Că am realizat cât sunt de penibil şi cât de prost dau în cadru. Că nu pot purta uniforma unei instituţii pe care sunt incapabil să o conduc şi a cărei imagine o fac zacuscă la fiecare intervenţie. Norocul meu este că nu mă cheamă Isac şi că nu reuşesc să îmi bat joc de instituţia care mă plăteşte şi pe care o reprezint. În schimb, am un ghinion teribil. Dau de acest personaj tot mai des. Şi asta începe să-mi ocupe tot mai mult timp. Şi să-mi toace tot mai mulţi neuroni. Că nervi nu mai am. Gândesc cu ficatul. Se regenerează mai repede decât creierul.

Îl suspectez pe acest individ care stă la aceeaşi masă cu infractorii oraşului, evident, aflându-se în misiune şi obţinând date pentru a-i înhăţa mai repede, că dimineaţa, când îşi aranjează chipiul în faţa oglinzii, o face pe întuneric. Altfel nu-mi explic cum reuşeşte să-şi aşeze caşcheta pe deblă, în loc să o potrivească pe o bucă. Probabil inspectorul şef Nelu confundă zonele cu care gândeşte. E de înţeles. Atât debla, cât şi buca, au aceeaşi formă şi, cel mai probabil, acelaşi conţinut neuronal. Sunt semisferice şi la fel de chele amândouă. Deci, nu e de mirare că dom' comisar Nelu le con-fundă. Implicaţiile acestei inversări zonale sunt grave şi aduc un prejudiciu imens imaginii Poliţiei.

Nu sunt destul de explicit? Atunci, să nuanţez. Ceea ce nu înţelege buca lui dom' Nelu este că instituţia pe care o conduce nu câştigă în credibilitate prin protejarea călcătorilor de lege. Nici măcar atunci când aceştia poartă, la rândul lor, caşchetă. Respectul şi forţa unei instituţii sunt date de fermitatea şi corectitudinea măsurilor luate. Acum câteva zile, o maşină a Poliţiei a trosnit un scuter. Reţineţi că şoferul, purtător de uniformă, se afla în depăşire, iar conducătorul scuterului vira stânga. Ce face dom' Nelu în această situaţie, după ce evenimentul apare pe toate canalele media, la ştirile de seară, în ziarul de dimineaţă? Îşi aruncă la înaintare purtătorul de cuvânt din dotare, cu un comunicat fulger. În cel mai scurt timp s-a găsit vinovatul. Respectiv victima. Cât despre poliţist, ni se dau asigurări că nu a comis vreo ilegalitate. În câteva ore, cazul s-a rezolvat şi s-a clasat. Colegii subalternului inspectorului şef Nelu au stabilit că şoferul purta centura de siguranţă şi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Dejea mi se face rău şi ficatul o ia înspre sevraj. Unu' la mână: poliţiştii sunt cercetaţi de poliţişti. Doi la mână: bunul simţ nu-i îndeamnă să mimeze o minimală anchetă, ieşind în faţă cu comunicate standard, dictate de dom' Nelu la şedinţa operativă de luni dimineaţă. Un tipizat pentru toate accidentele în care sunt implicaţi purtători de uniformă. Trei la mână (şi cu asta chiar că mi se agită şi insulele Langherhans din pancreas): Isac este încă în funcţie. Pentru emisfera sa lucioasă brăzdată doar de paralele împuşcăturile de la Borşa nu-i produc nicio reacţie, încătuşarea unui tânăr şi purtarea sa la postul de Poliţie, pentru identificare, cu bătaie la tălpile goale şi expedierea sa acasă, desculţ, este doar un subiect de emisiune şi nimic mai mult, liniuţele cu actori apropiaţi subalternilor din dotare, lăsate cu victime, îi solicită imaginaţia doar pentru a încropi o poveste din care presa să nu miroasă ceea ce s-a întâmplat în realitate, iar ruperea în bătaie a unui portar al Institutului de Proiectări Miniere de către Pătru şi Teo, o provocare în găsirea unei explicaţii pentru refuzul oferirii de informaţii băgăreţilor ziarişti. Într-un cuvânt, un nou succes al mandatului reînnoit. Un "le-am tras-o iar" fraierilor de ziarişti. Aşa e. Dacă nu avem un MSP în dotare, înghiţim orice comunicat - găluşcă şi salutăm respectuos. Am face-o, probabil, dacă am vedea aceeaşi preocupare a personajului Nelu şi pentru subiectele grave. Cu cuţite scoase la Lumiere şi tăieri de japonezi. Poa' să rămână omul fără gât, că dom' Nelu nu are nimic de zis. Nici măcar un comunicat de presă dintr-ăla coafat. Poziţia asta suspectă, a caşchetei aplecate în lan, cu buca ieşită peste cucuruz nu miroase bine. Zburdă MSP-urile prin oraş mai ceva ca sLoganurile Poliţiei şi legăturile oamenilor lui dom' Nelu cu băieţii au ajuns în presa centrală, dar nu e vreme de reacţii. Avem treabă cu scuteriştii şi cu centura ăluia care a depăşit anapoda, trimiţând doi oameni în spital. Avem treabă cu călcatul uniformei şifonate a agentului Lăscărică, ce dă din incompetenţă în penal. Trebuie să vedem ce facem cu pantofiii agentului zero virgulă şapte Cristi Pop, prăfuiţi de atâtea drumuri în instanţă pentru procese verbale contestate. Ne dăm de ceasul morţii să aflăm numele firmei care ionizează folii aplicate pe geamurile maşinilor, să găsim o justificare ilegalelor geamuri negre ale merţanului lui Pop. Suntem atât de preocupaţi în găsirea textelor de lege pentru parcatul ilegal al maşinilor în oraş, încât nu vedem coloana neoficială proţăpită în mijlocului drumului, taman în faţa hotelului lui Hulbar.

Gata, îmi ajunge, dau în ciroză. Ghinionul e că mi-am amintit de plăcuţele lui Şimon de la înmatriculări şi de eforturile disperate ale operaţiunii Nufărul. Nici vorbă de viol, nici vorbă de pileală la volan, nici pomeneală de plăcuţe false. Încă un caz rezolvat de o banală depunere de praf. Ce nu ştie Nelu Isac e că trebuie să conducă inspectoratul, cu chipiul pus acolo unde trebuie. Cu aplicarea legii şi nu cu terfelirea ei. Protejarea subalternilor, atunci când aceştia calcă strâmb, trebuie să dispară. Sau sunt de-a dreptul naiv? Ciroza asta...

Hotârârea de preluare a sediului REMIN, atacată în instanţă

În cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Municipal, aleşii băimăreni au hotărât preluarea cu titlu gratuit a sediului Companiei REMIN. La sfârşitul săptămânii trecute, consilierul local Ştefan Pop a atacat respectiva hotărâre în instanţă, pe motiv că ea a fost adoptată fără întrunirea cvorumului.

Vinerea trecută, Ştefan Pop, consilier local PD-L a depus o acţiune în instanţă, prin care cere anularea în contencios administrativ a unei hotărâri de Consiliu Local. Este vorba despre un act adoptat cu ocazia şedinţei extraordinare din data de 10 octombrie. Hotărârea priveşte trecerea cu titlu gratuit a clădirii sediului administrativ aparţinând Companiei REMIN Baia Mare, în domeniul public al Municipalităţi. Starea de fapt, în momentul votării hotărârii, a fost foarte ciudată. Consilierul local Vasile Vlaşin s-a trezit ejectat din sală de colegi, pe motiv că depunerea jurământului la una dintre şedinţele din luna septembrie nu s-a făcut conform legii. Astfel, numărul consilierilor municipali a fost mai mic cu unu. În total, 22. Înainte de a se vota hotărârea privind sediul REMIN, în sală nu erau destui consilieri pentru a fi întrunit cvorumul cerut de lege, de două treimi din numărul total de consilieri. Fiind o hotărâre ce viza patrimoniul, era nevoie de acest cvorum. Au fost sunaţi unii şi alţii pentru a veni la şedinţă, altfel, hotărârea nu putea fi adoptată. Aşa e firesc să se întâmple, să fie chemaţi aleşii locali de acasă, de la iarbă verde sau de unde s-or mai găsi, pentru a veni să voteze. Parcă mai ieri îi vedeam în campania pentru alegerile locale, promiţându-ne câte în lună şi-n stele. Acum nici la şedinţe nu mai participă. Până la urmă, s-au adunat cât pentru o echipă de rugby. Şi au votat toţi cei 15 consilieri, în favoarea proiectului de hotărâre, pentru preluarea clădirii REMIN şi transformarea sa în sediu al Primăriei Baia Mare şi Consiliului Local.

Ori Vlaşin, ori hotărârea

S-a pus problema dacă numărul de consilieri a fost suficient şi dacă a existat cvorum. Vasile Vlaşin este consilier local, al cărui mandat a fost recunoscut de instanţă. Însă, colegii nu îi permit depunerea jurământului şi intrarea acestuia în atribuţii. În cazul în care sunt doar 22 de consilieri cu drept de vot, atunci cvorumul este de 15. Dacă sunt 23 de consilieri, atunci hotărârile ce privesc patrimoniul se adoptă cu minim 16. Dumitru Matei, consilier local PSD, a sintetizat foarte bine situaţia, într-un interviu acordat zilele trecute. „Dacă e valabil jurământul, atunci hotărârea (privind sediul REMIN, n.red.) este nulă. Dacă nu e valabil jurământul, atunci hotărârea e valabilă”, a spus Matei. Practic, totul pleacă de la poziţia în Consiliu a lui Vasile Vlaşin şi de la faptul că aleşii locali nu îi recunosc jurământul depus. Este impardonabil din partea celor pe care i-am ales să pună mai presus de interesele legate de comunitate, pe acelea personale. După discuţiile purtate pe această temă, reprezentanţii PD-L din Consiliu s-au decis să atace hotărârea în instanţă. Era cazul să ia şi colegii lui Vlaşin atitudine în faţa sfidării de care dau dovadă ceilalţi consilieri. Ciudat este faptul că nu grupul de consilieri a introdus acţiunea, ci numai Ştefan Pop. Înregistrat vineri, dosarul a primit un prim termen pe data de 26 noiembrie.

Suspect de “pro – Anghel”

Preşedintele CJ Mircea Man are şi explicaţia pentru faptul că doar Ştefan Pop a semnat acţiunea. "Pop a fost suspectat că e pro - Anghel. În acest fel, dovedeşte că nu are nimic cu el. De atâţia ani, în Consiliul Local nu există o voce care să se opună PNL-ului. Vezi că ai de a face cu un partid mare şi tu nu ai niciun punct de vedere. Lucrurile nu sunt în ordine. Iar acţiunea trebuia introdusă de un consilier şi nu de tot grupul PD-L din Consiliul Local. La fel cum doi primari PD-L au atacat o hotărâre de Consiliu Judeţean", a afirmat Man. În replică, Ştefan Pop s-a declarat surprins de declaraţia preşedintelui CJ. "Este o afirmaţie foarte gravă. O să am o discuţie cu el şi o să îi cer o explicaţie. Eu cred că vocea mea s-a auzit până acum în Consiliu. Cât despre acţiune, am sprijinul colegilor, pe care i-am informat despre faptul că o voi introduce", a spus consilierul Pop. Cei doi afirmă că, în prealabil, grupul PD-L s-a înţeles în privinţa acţiunii în instanţă. Întrebată care a fost motivul pentru care acţiunea are un singur petent, Mariana Pop, consilier local, liderul grupului PD-L, a refuzat să facă vreun comentariu, argumentând că nu are cunoştinţă de faptul că hotărârea a fost atacată.

Sediul Companiei Remin se află de mai multă vreme în vizorul Municipalităţii. Încă din anul 2006, conducerea Primăriei a încercat obţinerea clădirii, la preţul de 870 mii dolari. Fără succes, însă, licitaţia organizată în acest sens nu s-a mai ţinut. Interesele mari legate de imobilul respectiv ducând la anularea licitaţiei. În prima parte a acestui an, subiectul a revenit în actualitate. Consilierii municipali au adoptat o hotărâre prin care au aprobat trecerea imobilului respectiv, cu plată, din patrimoniul REMIN, în domeniul public al oraşului. În luna octombrie, reprezentanţii Municipalităţii s-au răzgândit şi au propus trecerea imobilului, cu titlu gratuit, având în vedere datoriile Companiei către Primărie. Dialog în trei: Fănică, Mitică şi Ekka. Fragmente: "Deci, mă, Mitică, fii atent! Ce tare am fost! Ekka, lasă aparatul! Le-am băgat-o cu mantă, vineri, de dimineaţă. Mă vede Radu la Tribunal şi zice că am venit iar cu un dosar pentru stabilirea paternităţii. Bine, mă, şi tu, l-am lăsat să zică ce vrea. Am depus acţiunea şi gata! N-am mai apucat să-i spun şi lui Mareana în ce ne-am băgat, dar tu ştii că e pe dinafară cu astea şi nu ştie ea cu meciurile. Hai să pariem cine o să apere Consiliul. Avem o droaie de avocaţi. Tu ce zici? Sanda?"

Dosarul „mitei la universitate”, în instanţă

Claudia Mara, asistentul universitar care a pretins bani pentru a asigura studenţilor promovarea examenului la disciplina drept roman, a fost trimisă în judecată. Procurorii maramureşeni au concluzionat că ea se face vinovată de săvârşirea infacţiunii de luare de mită, pedepsită cu închisoare de la 3, la 15 ani. Dosarul este departe de a fi finalizat, Mara invocând diverse excepţii procedurale, pentru tergiversarea soluţionării cazului.

Pentru procurorii maramureşeni, ultimii doi ani au adus spre soluţionare multe cazuri de corupţie. Astfel, judeţul Maramureş se situează pe locul secund, la nivel naţional, în privinţa dosarelor de corupţie mică finalizate. În 2008, cel mai răsunător caz a fost cel al unui cadru didactic din învăţământul superior. Acesta a fost surprins în flagarant, de organele de cercetare penală, în timp ce încasa diverse sume de bani, în vederea acordării unor note de trecere studenţilor. Persoana în cauză a fost ulterior arestată preventiv şi eliberată abia după câteva luni, pe parcursul urmăririi penale. În urmă cu mai bine de două luni, aceasta a fost trimisă în judecată, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, riscând o pedeapsă cuprinsă între 3 şi 15 ani închisoare. Scandalul legat de „mita de la universitate”, cum a fost el numit la acea dată, a început în luna februarie a acestui an, în perioada sesiunii de iarnă. Claudia Mara, preparator universitar al Facultatăţii de Ştiinţe Juridice, din cadrul Universităţii Vasile Goldiş, filiala Baia Mare, urma să facă parte dintr-o comisie de examinare a studenţilor, la drept roman, programat pentru data de 12 februarie. Din comisia respectivă, mai făceau parte alte două persoane, printre care şi Teodor Mara, soţul inculpatei, cel care era profesorul examinator, titularul cursului de drept roman. Fiind vorba de o formă de învăţământ la distanţă, procedura de examinare presupune şi o probă scrisă, desfăşurată on-line. În acest sens, Teodor Mara şi-a desemnat soţia, asistent universitar, să supravegheze examenul susţinut de studenţii băimăreni. Pe lângă această probă, examenul mai cuprindea întocmirea unui referat, precum şi o probă orală.

Subiecte pe bani

Acestea fiind premisele, cu trei săptămâni înaintea examenului, Claudia Mara a contactat-o telefonic pe Dorina Ciuclea, responsabila de an, cerându-i explicit să aibă o discuţie cu colegii, în vederea facilitării promovării examenului. Mai precis, studenţii care întocmiseră referat, puteau fi siguri de o notă de trecere, prin achitarea sumei de 150 lei, iar pentru cei care nu aveau referatul gata, taxa era de 200 lei. Aceşti bani, urmau a fi adunaţi de responsabila de an, care, trebuia să întocmească şi o listă cu studenţii cotizanţi. Vizavi de pretenţiile asistentului, Ciuclea s-a arătat rezervată la început, întrebând ce se va întâmpla cu studenţii care vor refuza să plătească. Răspunsul primit a fost prompt: „până în anul IV, tot o să ia examenul”. În acest fel, Claudia Mara sugera că într-un fel sau altul, studenţii tot vor trebui să treacă testul şi, implicit, să plătească. Urmare a discuţiei, în 2 februarie, cu ocazia susţinerii unui alt examen, şefa de an şi-a contactat colegii de an, personal sau telefonic, pentru a le comunica datele problemei. Astfel, 16 studenţi s-au declarat de acord să cotizeze pentru promovarea examenului (cu referat sau fără), Dorina Ciuclea strângând 3.050 lei, bani care au ajuns în buzunarul asistentului Claudia Mara, sosită în Baia Mare, în cursul zilei următoare. Banii au fost predaţi în incinta unui hotel din apropiere, unde Mara era cazată. Alături de bani, Mara a mai primit şi un tabel cu numele cotizanţilor. În aceeaşi zi, înaintea examenului la drept constituţional, Claudia Mara a dictat studenţilor aflaţi într-un amfiteatru din cadrul sediului universităţii, subiectele pentru examenul ce urma să aibă loc peste 10 zile. Au fost 40 de răspunsuri la întrebări, din care 10 urmau a fi date la examenul on-line. De asemenea, Mara a mai comunicat studenţilor că răspunsurile le vor fi de folos şi la susţinerea examenului oral, în acest fel, materia fiind redusă „de la 500 de pagini, la 4-8 file”, iar că legat de promovabilitatea testului la drept roman, nu vor fi probleme.

Flagrantul

Cu aceeaşi ocazie, Claudia Mara a primit din partea responsabilei de an, suma de 2.400 lei, pentru încă 13 studenţi care se adăugau listei de cotizanţi. La ieşirea din clădire, asistentul universitar a fost oprit de organele de anchetă, în cadrul unui flagrant organizat în urma unui denunţ depus de unul dintre studenţi, care nu s-a arătat încântat de ideea promovării examenului cu ajutorul banilor. Asupra Claudiei Mara s-au găsit cei 2.400 lei şi tabelul cu studenţii care dăduseră banii. În disperare de cauză, ea l-a contactat telefonic pe soţul aflat la Arad, expunându-i problema. În cursul aceleiaşi seri, Teodor Mara şi-a sunat un fost student, din Baia Mare, pe care l-a rugat să se deplaseze la hotelul unde era cazată şi fiica soţilor Mara, în vederea oferirii unui alt loc de cazare. Cei doi s-au întâlnit în holul hotelului, unde tânăra de 16 ani i-a înmânat studentului respectiv mai multe bancnote impregnate cu apă, în valoare de 4.700 lei. După finalizarea poveştii, explicaţiile primite de anchetatori, cu privire la provenienţa şi destinaţia banilor, au fost penibile. Claudia Mara a declarat că a primit cei 2.400 lei, pe care îi avea asupra sa în momentul flagrantului, drept sume de bani pentru anumite cursuri achiziţionate de studenţi, de la soţul acesteia, în cursul anului 2007. Iar tabelul respecitv reprezenta numele fiecărui cursant. Versiunea sa a fost contrazisă tocmai de declaraţiile studenţilor, care au recunoscut în faţa organelor de cercetare penală că au oferit acei bani pentru a promova examenul la drept penal şi că nu există nicio legătură cu cursurile amintite de Mara. Acele cursuri se comercializaseră, însă fiecare student achitase pe loc suma cerută de Teodor Mara. Cât despre banii daţi de fiica familiei Mara, aceştia ar fi fost spălaţi din greşeală şi înmânaţi studentului de frica unui eventual furt din camera de hotel. Iniţial, în privinţa Claudiei Mara, instanţa a decis măsura arestării preventive, stare care s-a prelungit timp de trei luni, după care a fost înlocuită cu aceea a interdicţiei de a părăsi ţara. În cursul lunii iulie, dosarul a fost finalizat de procurori, iar Claudia Mara, trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. În prezen, dosarul se află în instanţă, inculpata invocând tot soiul de aspecte procedurale pentru tergiversarea soluţionării cauzei.

NUP pentru titularul catedrei

Încă de la început, cazul a iscat numeroase discuţii. În primul rând, Claudia Mara a negat permanent faptul că banii ar constitui cotizaţia pentru promovarea celor 29 de studenţi. Apoi, avocaţii acesteia au invocat în instanţă faptul că procurorii nu au depus la dosar probe privind angajarea sa în cadrul universităţii. Ulterior, după ce dosarul a ajuns din nou la Parchet, procurorii au motivat aspectele legate de poziţia Claudiei Mara, ca şi asistent al universităţii, calitate asimilată cu aceea a funcţionarului (condiţie cerută de lege în cazul infracţiunii de luare de mită). Cât despre Teodor Mara, titularul catedrei de drept roman, acesta a primit un NUP, considerându-se că implicarea sa în acest caz nu prezintă relevanţă sub aspect penal.