Se afișează postările cu eticheta accident. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta accident. Afișați toate postările

luni, 27 aprilie 2009

Justiţie! Sau ne facem singuri dreptate

Imediat după uciderea fetiţei de şase ani, pe o trecere de pietoni din cartierul Ferneziu, reacţia rudelor nu a întârziat să apară. Aparţinătorii victimei cer justiţiei să-l condamne pe şofer. În caz contrar, îşi vor face singuri dreptate. Unii ameninţă chiar că îl vor ucide pe şofer, indiferent de consecinţe.

 

În cursul săptămânii trecute, un grav accident soldat cu moartea unei fetiţe de numai şase ani, s-a produs în cartierul Ferneziu, al Băii Mari. În timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni, împreună cu alţi copii, fetiţa a fost lovită de o maşină. Din spusele martorilor oculari, şoferul conducea cu o viteză foarte mare. Din această cauză, el nu a putut evita accidentul. Astfel că fetiţa a fost pur şi simplu spulberată de autoturism. Imediat, la faţa locului au venit rudele copilului. În mare parte, ţigani, aceştia au intrat în conflict cu şoferul şi un pasager al autovehiculului. Puţin a lipsit ca disputa să se lase cu alte victime. A fost nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a linişti spiritele. Acum, la câteva zile de la accident, rudele fetiţei neagă faptul că ar fi încercat să îl linşeze pe şofer şi afirmă că fratele făptuitorului ar fi sărit să o lovească pe mama fetiţei, fapt care a dus la o reacţie agresivă din partea aparţinătorilor victimei. „Presa a spus că am încercat să îl linşăm pe şofer. Nu-i adevărat. Noi am reacţionat după ce un băiat din maşină, frate de-al şoferului, a sărit să o lovească pe mama fetiţei. Atunci s-a agitat toată lumea”, a declarat unul dintre unchii fetiţei. „Păi, cu copilul mort pe drum, să sară la mama sa? Şi fratele lui să o lovească pe femeie cu picioarele? Şi acum ne bagă tot pe noi că ne-am revoltat”, s-a întrebat Minerva Suci, bunica victimei. „A avut curajul să se lege şi de sora mea, de mama fetiţei. A înjurat-o şi a vrut să dea în ea. Am înţeles că a fost ucidere din culpă, dar să nu sară la bătaie”, a spus Vasile Andrei, unul dintre aparţinători.

 

„Vrem dreptate!”

Tot ce îşi doresc rudele fetiţei, acum, este ca justiţia să facă dreptate, condamnându-l pe cel vinovat. Acestea cer pedepsirea şoferului. Altfel, ameninţă că îşi vor face singure dreptate. „A mers la cantină cu mai mulţi copii. Când s-a întors, copiii au traversat pe la trecerea de pietoni. El venind cu viteză, ea s-a oprit. A avut 130 de km la oră. A lovit-o, a călcat-o cu roata şi a tras-o după maşină. A zdrobit-o cu totul. Vrem să fie condamnat şi tras la răspundere. Dacă nu se va face dreptate, o să facem noi. Cum a murit ea, o să moară şi el. Îl prind pe stradă şi îl omor. Să-mi dea 20 de ani. Măcar ştiu o treabă. Mi-a fost nepoată şi eu am crescut-o”, a afirmat Tibor Radu Suci, unchiul victimei. Cât despre împăcarea părţilor, nici nu poate fi vorba. Ţiganii declară că şoferul le-ar fi propus o sumă, pentru cheltuielile de înmormântare. Şi atât. Fapt cu care rudele victimei nu sunt de acord. „Acum ne tot sună, că ne dă 14 milioane. Nu ne trebuie banii lui. Că viaţa unui copil nu poate fi plătită. Că m-am chinuit de l-am crescut”, a afirmat Minerva Suci, bunica fetiţei. Deocamdată, pe numele şoferului s-a întocmit dosar penal, acesta fiind cercetat pentru ucidere din culpă.

 

„Nu s-a văzut nici urmă de frânare. Nimic. A luat-o din plin. La viteza aceea, a omorât-o pe loc”, Minerva Suci, bunica victimei

vineri, 7 noiembrie 2008

campionul comunicatelor - găluşcă

Dacă m-ar chema Isac, iar colegii mi-ar spune Nelu, şi aş purta tresele unui comisar şef, mi-aş da demisia. Nimeni nu m-ar arăta cu degetul decât pentru a spune că am bun simţ. Că am realizat cât sunt de penibil şi cât de prost dau în cadru. Că nu pot purta uniforma unei instituţii pe care sunt incapabil să o conduc şi a cărei imagine o fac zacuscă la fiecare intervenţie. Norocul meu este că nu mă cheamă Isac şi că nu reuşesc să îmi bat joc de instituţia care mă plăteşte şi pe care o reprezint. În schimb, am un ghinion teribil. Dau de acest personaj tot mai des. Şi asta începe să-mi ocupe tot mai mult timp. Şi să-mi toace tot mai mulţi neuroni. Că nervi nu mai am. Gândesc cu ficatul. Se regenerează mai repede decât creierul.
Îl suspectez pe acest individ care stă la aceeaşi masă cu infractorii oraşului, evident, aflându-se în misiune şi obţinând date pentru a-i înhăţa mai repede, că dimineaţa, când îşi aranjează chipiul în faţa oglinzii, o face pe întuneric. Altfel nu-mi explic cum reuşeşte să-şi aşeze caşcheta pe deblă, în loc să o potrivească pe o bucă. Probabil inspectorul şef Nelu confundă zonele cu care gândeşte. E de înţeles. Atât debla, cât şi buca, au aceeaşi formă şi, cel mai probabil, acelaşi conţinut neuronal. Sunt semisferice şi la fel de chele amândouă. Deci, nu e de mirare că dom' comisar Nelu le con-fundă. Implicaţiile acestei inversări zonale sunt grave şi aduc un prejudiciu imens imaginii Poliţiei.
Nu sunt destul de explicit? Atunci, să nuanţez. Ceea ce nu înţelege buca lui dom' Nelu este că instituţia pe care o conduce nu câştigă în credibilitate prin protejarea călcătorilor de lege. Nici măcar atunci când aceştia poartă, la rândul lor, caşchetă. Respectul şi forţa unei instituţii sunt date de fermitatea şi corectitudinea măsurilor luate. Acum câteva zile, o maşină a Poliţiei a trosnit un scuter. Reţineţi că şoferul, purtător de uniformă, se afla în depăşire, iar conducătorul scuterului vira stânga. Ce face dom' Nelu în această situaţie, după ce evenimentul apare pe toate canalele media, la ştirile de seară, în ziarul de dimineaţă? Îşi aruncă la înaintare purtătorul de cuvânt din dotare, cu un comunicat fulger. În cel mai scurt timp s-a găsit vinovatul. Respectiv victima. Cât despre poliţist, ni se dau asigurări că nu a comis vreo ilegalitate. În câteva ore, cazul s-a rezolvat şi s-a clasat. Colegii subalternului inspectorului şef Nelu au stabilit că şoferul purta centura de siguranţă şi nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Dejea mi se face rău şi ficatul o ia înspre sevraj. Unu' la mână: poliţiştii sunt cercetaţi de poliţişti. Doi la mână: bunul simţ nu-i îndeamnă să mimeze o minimală anchetă, ieşind în faţă cu comunicate standard, dictate de dom' Nelu la şedinţa operativă de luni dimineaţă. Un tipizat pentru toate accidentele în care sunt implicaţi purtători de uniformă. Trei la mână (şi cu asta chiar că mi se agită şi insulele Langherhans din pancreas): Isac este încă în funcţie. Pentru emisfera sa lucioasă brăzdată doar de paralele împuşcăturile de la Borşa nu-i produc nicio reacţie, încătuşarea unui tânăr şi purtarea sa la postul de Poliţie, pentru identificare, cu bătaie la tălpile goale şi expedierea sa acasă, desculţ, este doar un subiect de emisiune şi nimic mai mult, liniuţele cu actori apropiaţi subalternilor din dotare, lăsate cu victime, îi solicită imaginaţia doar pentru a încropi o poveste din care presa să nu miroasă ceea ce s-a întâmplat în realitate, iar ruperea în bătaie a unui portar al Institutului de Proiectări Miniere de către Pătru şi Teo, o provocare în găsirea unei explicaţii pentru refuzul oferirii de informaţii băgăreţilor ziarişti. Într-un cuvânt, un nou succes al mandatului reînnoit. Un "le-am tras-o iar" fraierilor de ziarişti. Aşa e. Dacă nu avem un MSP în dotare, înghiţim orice comunicat - găluşcă şi salutăm respectuos. Am face-o, probabil, dacă am vedea aceeaşi preocupare a personajului Nelu şi pentru subiectele grave. Cu cuţite scoase la Lumiere şi tăieri de japonezi. Poa' să rămână omul fără gât, că dom' Nelu nu are nimic de zis. Nici măcar un comunicat de presă dintr-ăla coafat. Poziţia asta suspectă, a caşchetei aplecate în lan, cu buca ieşită peste cucuruz nu miroase bine. Zburdă MSP-urile prin oraş mai ceva ca sLoganurile Poliţiei şi legăturile oamenilor lui dom' Nelu cu băieţii au ajuns în presa centrală, dar nu e vreme de reacţii. Avem treabă cu scuteriştii şi cu centura ăluia care a depăşit anapoda, trimiţând doi oameni în spital. Avem treabă cu călcatul uniformei şifonate a agentului Lăscărică, ce dă din incompetenţă în penal. Trebuie să vedem ce facem cu pantofiii agentului zero virgulă şapte Cristi Pop, prăfuiţi de atâtea drumuri în instanţă pentru procese verbale contestate. Ne dăm de ceasul morţii să aflăm numele firmei care ionizează folii aplicate pe geamurile maşinilor, să găsim o justificare ilegalelor geamuri negre ale merţanului lui Pop. Suntem atât de preocupaţi în găsirea textelor de lege pentru parcatul ilegal al maşinilor în oraş, încât nu vedem coloana neoficială proţăpită în mijlocului drumului, taman în faţa hotelului lui Hulbar.
Gata, îmi ajunge, dau în ciroză. Ghinionul e că mi-am amintit de plăcuţele lui Şimon de la înmatriculări şi de eforturile disperate ale operaţiunii Nufărul. Nici vorbă de viol, nici vorbă de pileală la volan, nici pomeneală de plăcuţe false. Încă un caz rezolvat de o banală depunere de praf. Ce nu ştie Nelu Isac e că trebuie să conducă inspectoratul, cu chipiul pus acolo unde trebuie. Cu aplicarea legii şi nu cu terfelirea ei. Protejarea subalternilor, atunci când aceştia calcă strâmb, trebuie să dispară. Sau sunt de-a dreptul naiv? Ciroza asta...