gratiata de basescu

Condamnată la şapte luni închisoare pentru că a smuls trei ţăruşi înfipţi în pământ de executorul judecătoresc, Marişca Chiş, femeia din Săliştea de Sus, a fost graţiată de preşedintele Traian Băsescu, în cursul după-amiezii de ieri. Decretul semnat de şeful statului vine după o a treia cerere de graţiere.

 

Cazul Marişcăi Chiş, din Săliştea de Sus, a scandalizat opinia publică. În cursul anului trecut, a fost condamnată la şapte luni închisoare, cu executare, pentru că a smuls trei ţăruşi înfipţi de executorul judecătoresc pe un teren aflat în litigiu cu un vecin. Considerându-se nedreptăţită de hotărârea judecătorească, a decis să-şi facă singură dreptate. În luna mai a anului trecut, Marişca Chiş a fost încarcerată la Penitenciarul Baia Mare, unde a fost ţinută două săptămâni, înainte ca Tribunalul Maramureş să anuleze mandatul de arestare. A urmat condamnarea definitivă a localnicei din Săliştea, însă aplicarea pedepsei a fost amânată, pentru ca femeia să poată avea grijă de propriii copii, dintre care doi cu handicap grav. În mai multe rânduri, localnicii din Săliştea au protestat împotriva măsurii luate de magistraţi, însă hotărârea judecătorească trebuia pusă în aplicare. În tot acest timp, s-au depus mai multe cereri de graţiere către preşedintele Traian Băsescu, dar toate au fost respinse. Disperată, femeia a cerut ajutorul mass-mediei locale.

În 26 februarie, cele trei luni de clemenţă urmau să expire, iar Marişca Chiş să fie din nou închisă la Penitenciarul Baia Mare. Minunea s-a produs în cursul după-amiezii de ieri, când preşedintele Traian Băsescu a emis decretul de graţiere. După aflarea veştii, bucuria femeii a fost una fără margini. "Dacă s-o-ntâmplat ce s-o-ntâmplat, cred că numa’ dânsu’ mă putea salva. Păntru că am fost dusă în puşcărie şi m-ar hi dusă după gratii. Am fo’ dusă ca un criminal. Luată de pe drum de un poliţist, strânsă de gât", a afirmat Marişca Chiş. Fiica femeii s-a arătat surprinsă de actul emis de preşedintele ţării şi a ţinut să mulţumească tuturor celor care au susţinut graţierea mamei sale. 

"Sincer, nu mă aşteptam la acest decret. Nici nu am primit încă o confirmare oficială. Am aflat din presă de graţiere. A treia încercare a fost cu noroc. Le mulţumim tuturor acelora care ne-au fost alături", a declarat Ileana Şteţcu.

Executarea Rodipet lasă o familie pe drumuri

Societatea Rodipet a fost executată silit, în urma acumulării unei datorii de peste 17 miliarde lei vechi, la bugetul statului. În Baia Mare, firma a pierdul, prin vânzare la licitaţie, trei apartamente. Unul dintre acestea era locuit de o familie, care stătea în acel spaţiu fără contract, în baza unei înţelegeri cu conducerea punctului de lucru băimărean. Acum, cei doi soţi şi un copil minor, cu diabet, sunt scoşi în stradă, fără a-şi putea recupera măcar investiţiile de câteva mii de euro făcute.

În primăvara acestui an, SC Rodipet, firmă care are ca obiect de activitate distribuirea presei scrise, prin cele 1.400 de chioşcuri din întreaga ţară, a intrat în atenţia Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul Ministerului Finanţelor. Datoriile faţă de bugetul statului ajunseseră la peste 17 miliarde lei vechi. În Maramureş, punctul de lucru a acumulat datorii de 670 milioane lei, rezultate din neplata la timp a impozitelor pe salarii. Astfel, oficialii Ministerului au hotărât deschiderea procedurii de executare silită, prin scoaterea la vânzare a unor bunuri aparţinând SC Rodipet. În baza unor titluri executorii, Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii Maramureş a trecut la identificarea bunurilor imobile. Principalele bunuri care figurau în patrimoniul societăţii au fost două apartamente cu trei camere şi o garsonieră, aflate în două blocuri situate pe strada Gării, din Baia Mare. Pe lângă acestea, Rodipet mai deţine în Baia Mare cinci chioşcuri din aluminiu şi altele trei, amplasate în staţii de autobuz. În 15 octombrie, Serviciul de Executare Silită din cadrul Administraţiei Finanţelor a organizat o licitaţie pentru vânzarea celor două apartamente cu trei camere şi a garsonierei. Preţurile stabilite în urma evaluării au fost de 660 şi 680 milioane lei vechi, pentru apartamente, respectiv, 250 milioane lei, pentru garsonieră.

Licitaţie de licitaţie

Licitaţia a fost marcată de câteva aspecte ciudate. În primul rând, printre participanţii persoane fizice, s-a înscris şi o firmă: SC IFV Consulting. Aceasta a prezentat un ordin de plată on line, pentru garanţia de participare, însă actul a fost refuzat, el fiind lipsit de elementele necesare unui astfel de înscris. Reprezentanţii Administraţiei Finanţelor fuseseră puşi în gardă vizavi de faptul că SC Rodipet încerca, la nivel naţional, recuperarea imobilelor scoase la vânzare, prin participarea la licitaţii, prin intermediul unor firme „căpuşă”. Sesizând că actul nu cuprinde elementele necesare unui înscris de acest gen, ordinul de plată a fost respins ca necorespunzător. Pe de altă parte, la licitaţie a participat şi un anume Petru Iuga. Întâmplător sau nu, acesta este soţul unei angajate a Administraţiei Finanţelor pentru Contribuabili Mijlocii, instituţia care a organizat licitaţia. Interesant este faptul că el este cel care a câştigat disputa pentru garsonieră, oferind preţul cel mai bun. Unul de patru ori mai mare decât cel de pornire. De asemenea, reprezentanţii Administraţiei Finanţelor au fost surprinşi de numărul ridicat de participanţi la licitaţie şi de sumele mari vehiculate. Practic, preţurile de pornire au fost depăşite, în final, de câteva ori. „Garsoniera a avut cea mai mare căutare. Au fost nouă licitanţi. S-a pornit de la peţul cel mai mare oferit iniţial, respectiv 370 milioane lei. Şi s-a adjudecat la puţin peste un miliard lei. Până acum nu am mai avut o astfel de licitaţie. Au fost peste 38 de praguri de licitaţie”, a declarat Eugen Vasilescu, şeful Serviciului de Executare Silită, din cadrul Administraţiei Finanţelor.

Lăsaţi pe drumuri

Care a fost motivul pentru care a existat un interes atât de mare vizavi de imobilele Rodipet este greu de precizat. Cert este că încasările totale rezultate în urma licitaţiilor au depăşit de câteva ori datoria societăţii faţă de stat. Vânzarea garsonierei a adus cu sine şi un caz social. În ultimii ani, aceasta a fost locuită de o familie care are un copil cu diabet. Soţia este angajată a firmei Rodipet, ca vânzătoare într-unul din chioşcurile de ziare. Conducerea punctului de lucru a fost de acord cu oferirea garsonierei către familiei Codreanu, însă fără un contract în acest sens. Soţii Codreanu au făcut investiţii în garsoniera respectivă, în valoare de aproape 3 mii de euro. Acum, aceştia se văd scoşi în stradă. Ei afirmă că niciodată şeful punctului de lucru, Livia Sabău, nu le-a pus în vedere problemele financiare cu care se confruntă societatea, astfel că au aflat de vânzarea garsonierei citind afişul lipit pe uşă, cu câteva zile înaintea licitaţiei. „Noi ne-am mutat în garsonieră, cu acordul doamnei Sabău. Toate investiţiile făcute de noi, acolo, microcentrală, parchet, instalaţie electrică şi altele, au fost făcute cu acordul dânsei. Până acum, niciodată nu ne-a avertizat să nu facem investiţii, că le-am putea piede, pentru că garsoniera va fi scoasă la vânzare. Mai mult, ea ne-a dat de înţeles că, în timp, am putea cumpăra garsoniera. Acum, iată că suntem puşi pe drumuri. Când am văzut afişul lipit pe uşă, am sunat-o pe doamna Sabău, însă ea nu a răspuns la telefonul mobil, fiind plecată din ţară. Din cauza acestui fapt, nu s-a putut face notificarea către Finanţe, pentru a ne putea recupera investiţia”, a declarat Leonida Codreanu, angajata societăţii, care a locuit până acum în garsoniera respectivă.

Culpa conducerii

Singura şansă pentru evitarea evacuării familiei Codreanu ar fi fost nerespectarea unei cerinţe vizavi de procedura vânzării la licitaţie. Legea precizează că într-un interval de cinci zile de la adjudecare, câştigătorul trebuie să depună o sumă de bani (jumătate din preţul câştigător), în contul Administraţiei Finanţelor. Ceea ce s-a întâmplat lunea aceasta, în exact ultima zi lucrătoare dintre cele cinci. Iniţial, Petru Iuga, cel care a oferit un miliard lei vechi pentru garsonieră, a dorit să renunţe la achiziţia imobilului, însă aceasta ar fi însemnat pierderea garanţiei de participare, de 25 milioane lei, precum şi plata unei diferenţe dintre acest preţ şi o vânzare ulterioară la un preţ mai mic. Într-un final, soţul angajatei de la Finanţe a achitat o jumătate de miliard şi lucrurile au fost clare. Garsoniera s-a vândut, iar familia Codreanu se află pe drumuri. Fără a-şi putea recupera măcar investiţiile de 3 mii de euro. Am luat legătura cu Ileana Iuga, angajata Administraţiei Finanţelor, al cărei soţ a câştigat licitaţia. Aceasta a refuzat orice comentariu. În schimb, am avut parte de o replică a şefului punctului de lucru Rodipet, Livia Sabău. Ea s-a arătat indignată de atitudinea soţilor Codreanu şi spune că nu înţelege nemulţumirea acestora. „Nu văd de ce face vânzătoarea atâta caz, din moment ce a stat acolo multă vreme fără a plăti chirie. Eu i-am spus în repetate rânduri să nu investească, pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu imobilul”, a afirmat Sabău. Pentru cele întâmplate, Sabău va trebui să dea socoteală şefilor de la Bucureşti. În primul rând a oferit în chirie acel spaţiu unei familii, fără a se încheia formele legale. Iar în al doilea rând, nu a mişcat un deget pentru recuperarea investiţiei, ea fiind cea care trebuia să anunţe Administraţia Financiară.

Datoria Rodipet

„La licitaţie a participat şi soţul unei angajate. Nu e niciun secret. A oferit cel mai mare preţ. Acum vrea să se retragă, fiind nemulţumit de ceea ce a cumpărat. Dar înainte de a merge la licitaţie, trebuie să te interesezi de bunul respectiv. Acolo, am înţeles, a stat o familie, cu acordul celor de la Rodipet. Cei doi soţi au fost pe aici şi ne-au spus că nu au ştiut de vânzare şi că vor ajunge pe drumuri. Eu le înţeleg supărarea, dar era datoria celor de la Rodipet să-i informeze. Am înţeles că au stat acolo fără contract, în baza unei înţelegeri cu societatea. Au făcut şi nişte investiţii, pe care acum le revendică. Însă acest lucru trebuia făcut înainte de licitaţie. Iar aceşti bani, undeva la 3 mii de euro, puteau fi recuperaţi. Numai că noi nu am fost înştiinţaţi”, a precizat Vasile Iluţ, şef adjunct Administraţia Finanţelor Publice, pentru Contribuabilii Mijlocii.