liderul ţiganilor şi-a şifonat merţanul

Ţiganii de pe Horea, Luminişului, Melodiei sau mai ştiu ce străzi din Baia Mare devin tot mai enervanţi cu pretenţiile lor de a li se acorda locuinţe sociale. De parcă ar fi singurii săraci din oraşul ăsta şi cei mai năpăstuiţi de soartă. Nu e nici pe departe aşa. Sunt mulţi alţii, ţigani sau români, care lucrează din greu să se întreţină, au mulţi copii şi, totuşi, nu prind locuinţe în blocurile Primăriei. Iar poveştile cu dat focul în faţa Primăriei sunt de-a dreptul sfidătoare la adresa noastră, a tuturor. Atât de greu o duc unii dintre liderii romilor din locaţiile de care spuneam, că îşi permit maşini luxoase. În weekendul ăsta, în timpul unei emisiuni televizate, Balaş, unul dintre cei care îşi arogă drepturi peste comunităţile de ţigani, a invocat credinţa în Cel de sus pe care ar avea-o şi a criticat faptul că viceprimarul Dolha nu are niciun Dumnezeu, atunci când împarte locuinţele. Nici nu a apucat să iasă Balaş de la emisiune, că şi-a bontănit Merţanul în care se lăfăie printre ceilalţi lingurari. E, uite că nu e bine să invoci forţele cereşti. S-ar putea să te caute mai repede decât te aştepţi. Mai ales când ai în spate mai multe afaceri cu locuinţe sociale.

boala mâinilor murdare se răspândeşte la Ardusat

Focarul de hepatită de la Ardusat a intrat în vizorul Prefecturii. Până acum, autorităţile statului s-au mulţumit să constate numărul tot mai mare de cazuri noi apărute. Din primăvara acestui an şi până acum, s-au înregistrat 50 de cazuri de bolnavi cu hepatită acută virală de tip A. Cauzele răspândirii bolii sunt diverse: lipsa igienei corespunzătoare, consumul de apă din fântânile care nu prezintă apă potabilă, groapa de gunoi supravegheată necorespunzător şi prezenţa resturilor animaliere aflate în putrefacţie, aruncate la întâmplare pe păşune.

În urmă cu mai bine de două săptămâni, presa a avertizat asupra existenţei mai multorcazuri de hepatită în comuna Ardusat. Totuşi, abia zilele acestea, semnalele au ajuns la Prefectură. Ieri dimineaţă, la solicitarea primarului comunei, prefectul Bondi Gyongyike s-a deplasat la faţa locului, unde a avut o întâlnire cu oficialităţile administraţiei publice locale, conducerea şcolii din localitate şi reprezentanţi ai Autorităţii de Sănătate Publică. În discuţie s-au ridicat două probleme: cea a cauzelor care au dus la apariţia a 50 de cazuri de hepatită acută virală de tip A, cu preponderenţă în rândul populaţiei de etnie romă, şi aceea a măsurilor care trebuie luate pentru a preveni răspândirea bolii şi la alte persoane.

"Primele cazuri au apărut în primăvară şi până acum s-au înregistrat 50 de cazuri. Bolnavii au fost internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Baia Mare, în prezent acolo aflându-se doar două persoane. Peste 80% dintre cei depistaţi cu această boală sunt romi. Cauzele apariţiei bolii sunt diverse. Noi o numim boala mâinilor murdare. Deci, în primul rând, lipsa unei igiene corespunzătoare. Apoi, condiţiile precare în care locuiesc aceste familii. Trăiesc foarte multe persoane sub acelaşi acoperiş. De asemenea, apa provenită din curţile oamenilor nu este potabilă. Testele efectuate de noi indică faptul că ea este sub parametrii corespunzători. În zonă nu există o sursă de apă potabilă, cea bună pentru consum aflându-se la câteva sute de metri distanţă", a afirmat Alexandru Ilieş, directorul ASP. Până acum, singura măsură luată a fost aceea a vaccinări a 70 de persoane care au intrat în contact cu cei diagnosticaţi pozitiv.

Hoituri pe câmp

Pe finalul întâlnirii, reprezentanţii ASP au pus în vedere Primăriei luarea măsurilor urgente de prevenire, prin informarea romilor cu privire la respectarea normelor de igienă, interzicerea consumului de apă din propriile fântâni şi prezentarea de urgenţă la medicul de familie, încă de la apariţia primelor simptome. De asemenea, începerea anului şcolar va fi precedată de o triere a elevilor. Aceasta se va face în urma unui simplu test de urină, care va indica eventualele persoane afectate de hepatită. O serie de măsuri urgente, însă, cu siguranţă va fi nevoie de mai mult. Din ceea ce am văzut la Ardusat, condiţiile în care locuiesc familiile de romi aflate la extremitatea vestică a localităţii sunt foarte propice pentru răspândirea epidemiilor de tot felul. Construcţii improvizate şi neîngrijite, copii jucându-se în mizerie, lipsa foselor septice şi a apei potabile sunt elemente fireşti în comunitatea romă de la Ardusat.

De asemenea, un alt pericol este reprezentat de groapa de gunoi, al cărei acces este neîngrădit. Singura aparentă oprelişte se află la drumul principal. O barieră deschisă aflată în grija unui paznic pe care nu l-am găsit la post. Cel puţin la ora la care am fost ieri pe acolo. Şi asta nu ar fi tot. La câteva sute de metri de comunitatea respectivă se află mai multe locuri unde se aruncă animale moarte. Un soi de şanţ plin cu apă, unde, din loc în loc, se pot întâlni urme de hoituri ce răspândesc un iz pestilenţial. Rămâne ca instituţiile abilitate să constate dacă ele provin sau nu de la fabrica de produse din carne aflată în apropiere. Cert este că aruncarea animalelor moarte şi a resturilor animaliere reprezintă un focar de infecţie şi o sursă de răspândire a bolilor în zona periferică a comunei Ardusat.

Glasul Maramureşului