Procurorii au cerut exhumarea mortului fără cap de la Bârsana

Fantoma mortul fără cap de la Bârsana continuă să bântuie. Nu doar în comună. Cazul petrecut în cursul anului trecut s-a dovedit a fi unul foarte complex. Raportul medico – legal a indicat faptul că moartea nu a fost una violentă. Ulterior, procurorii au intrat în posesia unor date care arată că lucrurile ar fi stat altfel. Astfel s-a cerut exhumarea cadavrului şi efectuarea unei examinări histopatologice.

 

În vara anului trecut, un localnic din Bârsana a fost îngropat fără cap. Începând de atunci, prin comună circulă legenda unei fantome care bântuie localitatea, în căutarea capului pierdut. Partea reală a acestei poveşti este aceea că la mijlocul lunii august, cadavrul unui bărbat a fost găsit într-o albie secată a unei văi, de la marginea pădurii, după ce, cu câteva zile înainte, familia victimei anunţase dispariţia sa. La acea vreme, au existat mai multe ipoteze referitoare la cauzele morţii. Una a fost aceea că bărbatul ar fi fost agresat de animalele sălbatice, care i-au consumat o parte din corp. El a fost găsit fără cap şi unul dintre membrele inferioare. O alta se referea la faptul că Gheorghe Ardelean, în vârstă de 53 de ani, ar fi fost victima unei răzbunări din partea unui localnic. S-a efectuat o expertiză medico – legală, însă aceasta nu a susţinut ultima ipoteză. Conform acestui raport, moartea nu a fost una violentă, ci a fost cauzată de o insuficienţă cardio – respiratorie acută, pe fondul unei ciroze hepatice. S-a presupus că moartea a pornit de la consumul excesiv de alcool (alcoolemia găsită fiind de 1,2 la mie). Soţia victimei cunoştea faptul că uneori, la beţie, bărbatul lipsea de acasă cu zilele, astfel că nu şi-a făcut mari probleme în privinţa întoarcerii sale. Abia după găsirea cadavrului s-a gândit că ar putea fi vorba despre propriul soţ.

 

Ucis de mâna omului sau mâncat de sălbăticiuni?

Ulterior certificatului medico - legal, însă, familia victimei a avansat anumite presupuneri, cum că bărbatul ar fi fost ucis de un consătean. Susţinerile respective au fost susţinute de declaraţiile unui martor ocular, care a observat cum Ardelean a fost agresat fizic de o altă persoană, după care a căzut la pământ. Astfel, procurorii s-au văzut nevoiţi să ceară exhumarea cadavrului, în vederea prelevării de probe biologice, pentru efectuarea unei examinări histopatologice, la Institutul de Medicină Legală din Cluj. Se aşteaptă un nou raport medico – legal, pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea victimei. Mai precis, dacă între acţiunea violentă a agresorului şi moartea victimei există o legătură de cauzalitate. Din probele adunate până acum, procurorii au stabilit că bărbatul a suferit mai multe lovituri. Problema este dacă acestea au dus la moartea sa, ori el a fost lăsat pur şi simplu la marginea pădurii, în viaţă, iar animalele sălbatice l-a ucis ulterior. Cert este că unul dintre picioarele sale lipsea, ca şi când ar fi fost mâncat de vreun animal. Faptul că doar piciorul a fost mâncat, iar capul deplasat, ridică semne de întrebare. De regulă, animalele sălbatice consumă mai întâi părţile moi ale corpului, cum ar fi organele interne, şi apoi părţile osoase. Cazul este departe de a fi rezolvat. Procurorii au în vedere varianta unei morţi violente, însă aceasta va trebui confirmată de raportul medicului legist. Până atunci, legenda mortului fără cap va căpăta noi dimensiuni, de vreme ce fantoma sa încă bântuie la Bârsana.

Hala fantomă şi tranzacţiile directorului adjunct al finanţelor

Căutând pe net poze cu Ioan Moser, un fost handbalist transformat în ţepuitor la nivel profi, am găsit că Primăria din Timişoara i-a cordat titlul de cetăţean de onoare. Argumentul - omul a reuşit să ridice prestigiul Timişoarei în lume. Eh, asta m-a dat gata! Chiar că a rigicat prestigiul. Mai jos, un articol cu mică parte din ilegalităţile acestui Moser. Ioan sau Hans, cum îşi mai spune. 

 

Direcţia de Finanţe Publice Maramureş a vândut un imobil care nu există. Directorul adjunct al instituţiei, Tiberiu Antal, cel care a semnat procesul - verbal de vânzare, afirmă că imobilul respectiv a fost ridicat de proprietar, iar Direcţia a vândut o altă construcţie. Vinovat a fost găsit Ioan Moser, condamnat penal pentru uz de fals şi înşelăciune.

 

Ioan Moser, fost handbalist, component al echipei naţionale, în vremurile de glorie ale handbalului românesc, a reuşit performanţa de a deveni celebru şi prin escrocheriile făcute în Maramureş. În urmă cu zece ani, era un prosper om de afaceri. La Ocna-Şugatag, el a deţinut o hală de producţie pentru tâmplărie tip PVC. Cu toate că firma mergea bine, el a acumulat datorii la bugetul de stat, fapt pentru care reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Publice Maramureş au instituit sechestru imobiliar pe hala respectivă şi au scos-o la vânzare. Ea a fost achiziţionată de Daniel Bujor, un investitor de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii. După cumpărare, Bujor a intenţionat transcrierea halei în Cartea Funciară, însă a constatat că acest lucru este imposibil, deoarece hala avea un alt proprietar, şi anume Ioan Miron. Atunci, reprezentanţii Direcţiei de Finanţe vânduseră imobilul altuia şi nu pe cel al lui Moser. În realitate, Moser trecuse hala respectivă în actele de contabilitate pe care le prezentase la Finanţe, cu toate că hala era proprietatea lui Miron. Fără a verifica autenticitatea acelor acte şi fără a cere date suplimentare la Biroul de Carte Funciară, Tiberiu Antal, actualul director adjunct al Finanţelor Publice, şi-a pus semnătura pe procesul - verbal de vânzare. În acel act apare consemnat foarte limpede faptul că "bunul nu este grevat de sarcini".

 

Handbalist condamnat penal

Ulterior vânzării halei, Tiberiu Antal a afirmat că nu a ştiut că hala nu era proprietatea lui Moser şi că s-a bazat pe o expertiză financiară, iar Ioan Miron ar fi intabulat hala respectivă abia după aceea. El este contrazis în explicaţii de magistraţii maramureşeni, care i-au dat câştig de cauză lui Miron într-un proces intentat de acesta din urmă. După ce au scos la vânzare un bun aparţinând altuia decât debitorului Ioan Moser, reprezentanţii Direcţiei de Finanţe s-au văzut nevoiţi să îi restituie lui Daniel Bujor întreaga valoare a halei fantomă (320 milioane lei vechi, în 2001), precum şi dobânda legală. În total, aproape 600 milioane lei vechi. Ulterior, Direcţia de Finanţe a depus plângere penală împotriva fostului handbalist Ioan Moser. În cursul anului trecut, Judecătoria Sighetu Marmaţiei l-a condamnat pe acesta la un an şi şase luni închisoare, cu suspendare, pentru comiterea infracţiunilor de uz de fals şi înşelăciune, obligându-l, totodată, să plătească Direcţiei de Finanţe 2,6 miliarde lei, precum şi 310 milioane lei, cheltuieli de judecată. În prezent, Ioan Moser se află în Germania, unde îşi petrece liniştit bătrâneţile. Nici măcar la procese nu s-a sinchisit să vină, deşi a fost citat de nenumărate ori.

 

Antal, Moser & Co

Directorul adjunct al Finanţelor Publice, Tiberiu Antal, îşi aminteşte de hala lui Ioan Moser şi afirmă că, la vremea respectivă, au fost două hale. Una a lui Moser şi alta a lui Miron. Iar între cele două s-a făcut confuzie. "Cei doi au fost asociaţi. Moser a demontat hala lui, rămânând doar cea a lui Miron. La momentul acela, Miron a dovedit că noi am vândut hala sa, iar justiţia a stabilit că noi nu am putut face dovada că hala lui Moser a existat în realitate. Am câştigat procesul cu Moser şi i-am trimis în Germania înştiinţarea privind debitul său, prin Biroul de Legătură, de la Bucureşti. Acolo, organul fiscal competent va demara procedura de executare. Deocamdată, aşteptăm să vedem cum se va soluţiona. Cazuri precum acesta sunt mai rare. Avem doar trei situaţii de acest gen, apărute după intrarea în Uniunea Europeană", a afirmat Tiberiu Antal. Cu toate aceste explicaţii, este greu să ne închipuim că reprezentanţii statului nu au efectuat minimele verificări ale legalităţii vânzării. Nu este exclusă nicio legătură între aceştia şi Ioan Moser. Instanţa a dat câştig de cauză celor de la Finanţe, numai că prejudiciul adus bugetului statului nu a fost recuperat. Culmea este că, în acest caz, singurul vinovat a fost Ioan Moser. Cât despre Tiberiu Antal şi ceilalţi angajaţi ai Direcţiei de Finanţe care ar fi trebuit să verifice aspectele juridice legate de hală înainte de a o vinde, încă nu s-a pus problema tragerii la răspundere.

Moser Hans, primul din stânga, pe rândul de sus.